3 intrări

43 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

aniversáre sf [At DEX2 / V: (înv) -sară / Pl: ~sări / E: aniversa] 1 Sărbătorire a unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment Si: aniversat1. 2 Zi în care se sărbătorește un număr de ani de la producerea unui eveniment.

ANIVERSÁRE, aniversări, s. f. Faptul de a aniversa; zi în care se aniversează un eveniment. [Var: aniversară s. f.] – Din [zi] aniversară (prin confuzie cu infinitivele lungi în -are).

ANIVERSÁRE, aniversări, s. f. Faptul de a aniversa; zi în care se aniversează un eveniment. [Var.: aniversáră s. f.] – Din [zi] aniversară (prin confuzie cu infinitivele lungi în -are).

ANIVERSÁRE, aniversări, s. f. Faptul de a aniversa; zi în care se aniversează un eveniment important. Aniversarea glorioaselor lupte revoluționare din 1933 trebuie să constituie pentru întregul popor muncitor, și înainte de toate pentru ceferiștii noștri, un imbold pentru a munci mai bine, cu și mai mult elan. GHEORGHIU-DEJ, CONSF. C.F.R. 59. ◊ Zi în care se aniversează nașterea cuiva. – Variantă: aniversáră (EMINESCU, N. 86) s. f.

ANIVERSÁRE, aniversări, s. f. Faptul de a aniversa; zi în care se aniversează un eveniment. [Var.: aniversáră s. f.]

aniversáre s. f., g.-d. art. aniversắrii; pl. aniversắri

aniversáre s. f., g.-d. art. aniversării; pl. aniversări

ANIVERSÁRE s. 1. celebrare, prăznuire, sărbătorire, serbare, (reg.) prăznuială. (~ unui secol de la...) 2. zi aniversară, ziua nașterii. (~ lui este la 20 mai.)

ANIVERSÁRE s.f. Zi în care se aniversează un eveniment; sărbătorire a împlinirii unui număr de ani de la un eveniment. [Var. aniversară s.f. / cf. fr. anniversaire].

ANIVERSÁRE s. f. faptul de a aniversa; zi în care se aniversează ceva. (< aniversa)

ANIVERSÁRE ~ări f. 1) v. A ANIVERSA. 2) Zi în care se aniversează un eveniment. ~area zilei de naștere. [G.-D. aniversării] /v. a aniversa

aniversá vt [At: DEX2 / Pzi: -séz / E: aniversar] A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment.

aniversár, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 329 / V: (înv) -iu I Pl: ~i, -e / E: fr anniversaire] Care amintește (printr-o sărbătoare) de un eveniment petrecut la aceeași dată cu unul sau mai mulți ani în urmă.

aniversáră sf vz aniversare

ANIVERSÁ, aniversez, vb. I. Tranz. A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar (derivat regresiv).

ANIVERSÁR, -Ă, aniversari, -e, adj. Care amintește de un eveniment petrecut la aceeași dată cu unul sau mai mulți ani în urmă. – Din fr. anniversaire, lat. anniversarius.

ANIVERSÁRĂ s. f. v. aniversare.

ANIVERSÁ, aniversez, vb. I. Tranz. A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar (derivat regresiv).

ANIVERSÁR, -Ă, aniversari, -e, adj. Care amintește de un eveniment petrecut la aceeași dată cu unul sau mai mulți ani în urmă. – Din fr. anniversaire, lat. anniversarius.

ANIVERSÁRĂ s. f. v. aniversare.

Intrare: aniversare
aniversare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aniversare aniversarea
plural aniversări aniversările
genitiv-dativ singular aniversări aniversării
plural aniversări aniversărilor
vocativ singular
plural
aniversară
substantiv feminin (F51) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aniversa aniversara
plural aniversări aniversările
genitiv-dativ singular aniversări aniversării
plural aniversări aniversărilor
vocativ singular
plural
Intrare: aniversa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aniversa aniversare aniversat aniversând singular plural
aniversea aniversați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aniversez (să) aniversez aniversam aniversai aniversasem
a II-a (tu) aniversezi (să) aniversezi aniversai aniversași aniversaseși
a III-a (el, ea) aniversea (să) aniverseze aniversa aniversă aniversase
plural I (noi) aniversăm (să) aniversăm aniversam aniversarăm aniversaserăm, aniversasem*
a II-a (voi) aniversați (să) aniversați aniversați aniversarăți aniversaserăți, aniversaseți*
a III-a (ei, ele) aniversea (să) aniverseze aniversau aniversa aniversaseră
Intrare: aniversar
aniversar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aniversar aniversarul aniversa aniversara
plural aniversari aniversarii aniversare aniversarele
genitiv-dativ singular aniversar aniversarului aniversare aniversarei
plural aniversari aniversarilor aniversare aniversarelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)