ANESTEZÍE s. f. Procedeu medical (realizat prin agenți fizici sau chimici) de diminuare sau de suprimare a sensibilității la dureri. – Din fr. anesthésie.

ANESTEZÍE, anestezii, s. f. Procedeu medical (realizat prin agenți fizici sau chimici) de diminuare sau de suprimare a sensibilității la dureri. – Din fr. anesthésie.

ANESTEZÍE, anestezii, s. f. Suprimare temporară (totală sau parțială) a sensibilității corpului prin substanțe care amorțesc. Anestezie locală. ◊ Anestezie rahidiană v. r a h i d i a n.

ANESTEZÍE, anestezii, s. f. Suprimare temporară a sensibilității corpului sau a unui organ, cu ajutorul unor substanțe medicinale. – Fr. anesthésie (< gr.).

!anestezíe s. f., art. anesteziá, g.-d. anestezíi, art. anestezíei

anestezíe s. f. (sil. mf. an-) → estezie

anestezíe sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr anesthésie] 1 (Med) Stare de insensibilitate la durere, de amorțire (generală sau parțială) cauzată de un agent chimic sau fizic ori de o boală. 2 (Îs) ~ totală Anestezie (1) a întregului corp. 3 (Îs) ~ locală Anestezie (1) locală (a unei părți din corp).

ANESTEZÍE s.f. 1. Suprimare temporară, completă sau parțială, a sensibilității corpului, provocată cu ajutorul unor substanțe medicinale sau de un agent patogen. 2. Pierderea sensibilității în unele boli nervoase. [Gen. -iei. / < fr. anesthésie, cf. gr. an – fără, aisthesis – simțire].

ANESTEZÍE s. f. 1. suprimare temporară a sensibilității corpului cu ajutorul unor agenți fizici sau chimici. 2. lipsă a sensibilității în unele boli nervoase. (< fr. anesthésie, gr. anaisthesia)

ANESTEZÍE ~i f. Suprimare temporară a sensibilității corpului cu ajutorul unor substanțe. ~ locală. [G.-D. anesteziei] /<fr. anesthésie

anestezie f. suprimarea momentană a sensibilității: cloroformul produce anestezia.

*anestezíe f. (vgr. anaisthesia, d. an-, fără, și áisthesis, simțire. V. iper- și sinestezie). Med. Nesimțire fizică momentană: cloroformu cauzează anestezie.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului. [Pr.: -zi-a] – Din fr. anesthésier.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului. [Pr.: -zi-a] – Din fr. anesthésier.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului. – Pronunțat: -zi-a.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului. [Pr.: -zi-a] – Fr. anesthésier.

!anesteziá (a ~) (-zi-a) vb., ind. prez. 3 anesteziáză, 1 pl. anesteziém (-zi-em); conj. prez. 3 să anesteziéze; ger. anesteziínd (-zi-ind)

anesteziá vb. (sil. -zi-a; mf. an-), ind. prez. 1 sg. anesteziéz, 3 sg. și pl. anesteziáză, 1 pl. anesteziém (sil. -zi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. anesteziéze; ger. anesteziínd (sil. -zi-ind)

anesteziá vt [At: DA / P: -zi-a / Pzi: -iéz / E: fr anesthésier] A produce insensibilitate la durere cu ajutorul unui anestezic.

ANESTEZIE RAHIDIÁNĂ s. (MED.) rahianestezie.