ANESTEZIE s. f. Procedeu medical (realizat prin agenți fizici sau chimici) de diminuare sau de suprimare a sensibilității la dureri. – Din fr. anesthésie.

anestezie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr anesthésie] 1 (Med) Stare de insensibilitate la durere, de amorțire (generală sau parțială) cauzată de un agent chimic sau fizic ori de o boală. 2 (Îs) ~ totală Anestezie (1) a întregului corp. 3 (Îs) ~ locală Anestezie (1) locală (a unei părți din corp).

*ANESTEZIE sf. 🩺 Pierderea generală sau locală a facultății de a simți; poate fi rezultatul unei boale sau să fie produsă în mod artificial, mai ales în chirurgie, spre a împiedeca pe bolnav de a simți durerea pricinuită de o operațiune [fr. < gr.].

ANESTEZIE, anestezii, s. f. Procedeu medical (realizat prin agenți fizici sau chimici) de diminuare sau de suprimare a sensibilității la dureri. – Din fr. anesthésie.

ANESTEZIE, anestezii, s. f. Suprimare temporară (totală sau parțială) a sensibilității corpului prin substanțe care amorțesc. Anestezie locală. ◊ Anestezie rahidiană v. rahidia n.

ANESTEZIE, anestezii, s. f. Suprimare temporară a sensibilității corpului sau a unui organ, cu ajutorul unor substanțe medicinale. – Fr. anesthésie (< gr.).

ANESTEZIE s.f. 1. Suprimare temporară, completă sau parțială, a sensibilității corpului, provocată cu ajutorul unor substanțe medicinale sau de un agent patogen. 2. Pierderea sensibilității în unele boli nervoase. [Gen. -iei. / < fr. anesthésie, cf. gr. an – fără, aisthesis – simțire].

ANESTEZIE s. f. 1. suprimare temporară a sensibilității corpului cu ajutorul unor agenți fizici sau chimici. 2. lipsă a sensibilității în unele boli nervoase. (< fr. anesthésie, gr. anaisthesia)

ANESTEZIE ~i f. Suprimare temporară a sensibilității corpului cu ajutorul unor substanțe. ~ locală. [G.-D. anesteziei] /<fr. anesthésie

anestezie f. suprimarea momentană a sensibilității: cloroformul produce anestezia.

*anestezíe f. (vgr. anaisthesia, d. an-, fără, și áisthesis, simțire. V. iper- și sinestezie). Med. Nesimțire fizică momentană: cloroformu cauzează anestezie.

anestezie-reanimare s. f. (med.) Specialitate medicală de graniță în care se practică anestezierea și reanimarea pacienților ◊ „Ținându-se seama de complexitatea și dificultatea unor specialități medicale – chirurgie cardiacă, neuro-chirurgie, chirurgie urologică, chirurgie oftalmologică, chirurgie toraco-pulmonară, cofo-chirurgie și anestezie-reanimare – respectivul personal va beneficia de retribuții tarifare majorate.” I.B. 18 IV 74 p. 4. ◊ „Secția de anestezie-reanimare de la Spitalul Fundeni.” R.l. 4 V 79 p. 5 (din anestezie + reanimare)

!anestezie s. f., art. anestezia, g.-d. art. anesteziei; pl. anestezii, art. anesteziile (desp. -zi-i-)

!anestezie s. f., art. anestezia, g.-d. anestezii, art. anesteziei

anestezie s. f. (sil. mf. an-) → estezie

ANESTEZIE RAHIDIANĂ s. (MED.) rahianestezie.