2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anemic, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 156 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr anémique] 1 Slăbit din cauza anemiei. 2 (Fig; d. ființe) Fără putere.

ANÉMIC, -Ă, anemici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de anemie. 2. Adj. Fig. Fără vlagă, slab; fără valoare. – Din fr. anémique.

ANÉMIC, -Ă, anemici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de anemie. 2. Adj. Fig. Fără vlagă, slab; fără valoare. – Din fr. anémique.

ANÉMIC, -Ă, anemici, -e, adj. Care suferă de anemie. V. anemiat. E anemică, totdeauna a fost ea așa palidă. VLAHUȚĂ, O. A. III 95. ◊ Fig. O lumină anemică, de miez de noapte. BOGZA, A. Î. 252.

ANÉMIC, -Ă, anemici, -e, adj. (Adesea fig.) Care suferă de anemie. – Fr. anémique.

ANÉMIC, -Ă adj. Suferind de anemie. ♦ (Fig.) Slab; fără vlagă; mic. [< fr. anémique].

ANÉMIC, -Ă I. adj., s. m. f. (suferind) de anemie. II. adj. (fig.) fără vlagă. (< fr. anémique)

ANÉMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care suferă de anemie. 2) fig. Care este slab, vlăguit. /<fr. anémique

*anémic, -ă adj. (d. anemie; fr. anémique). Med. Bolnav de anemie. Fig. Fără vigoare: stil anemic, societate anemică. Subst. Bolnav de anemie. Adv. A scrie anemic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anémic adj. m., s. m., pl. anémici; adj. f., s. f. anémică, pl. anémice

anémic adj. m., s. m., pl. anémici; f. sg. anémică, pl. anémice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANÉMIC adj. v. mic, redus, slab.

anemic adj. v. MIC. REDUS. SLAB.

Intrare: anemic (adj.)
anemic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemic
  • anemicul
  • anemicu‑
  • anemică
  • anemica
plural
  • anemici
  • anemicii
  • anemice
  • anemicele
genitiv-dativ singular
  • anemic
  • anemicului
  • anemice
  • anemicei
plural
  • anemici
  • anemicilor
  • anemice
  • anemicelor
vocativ singular
plural
Intrare: anemic (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemic
  • anemicul
  • anemicu‑
plural
  • anemici
  • anemicii
genitiv-dativ singular
  • anemic
  • anemicului
plural
  • anemici
  • anemicilor
vocativ singular
  • anemicule
  • anemice
plural
  • anemicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anemic (adj.)

  • 1. Care suferă de anemie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • E anemică, totdeauna a fost ea așa palidă. VLAHUȚĂ, O. A. III 95.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Fără vlagă; fără valoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: mic (adj.) redus slab vlăguit un exemplu
    exemple
    • O lumină anemică, de miez de noapte. BOGZA, A. Î. 252.
      surse: DLRLC

etimologie:

anemic, -ă (persoană) anemic anemică

  • 1. Persoană care suferă de anemie.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: