2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANEMIC, -Ă, anemici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de anemie. 2. Adj. Fig. Fără vlagă, slab; fără valoare. – Din fr. anémique.

ANEMIC, -Ă, anemici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de anemie. 2. Adj. Fig. Fără vlagă, slab; fără valoare. – Din fr. anémique.

anemic, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 156 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr anémique] 1 Slăbit din cauza anemiei. 2 (Fig; d. ființe) Fără putere.

*ANEMIC adj. 1 🩺 Bolnav de anemie 2 Slab în general 3 fig. 📝: stil ~, stil fără coloare, fără viață [fr.].

ANEMIC, -Ă, anemici, -e, adj. Care suferă de anemie. V. anemiat. E anemică, totdeauna a fost ea așa palidă. VLAHUȚĂ, O. A. III 95. ◊ Fig. O lumină anemică, de miez de noapte. BOGZA, A. Î. 252.

ANEMIC, -Ă, anemici, -e, adj. (Adesea fig.) Care suferă de anemie. – Fr. anémique.

ANEMIC, -Ă adj. Suferind de anemie. ♦ (Fig.) Slab; fără vlagă; mic. [< fr. anémique].

ANEMIC, -Ă I. adj., s. m. f. (suferind) de anemie. II. adj. (fig.) fără vlagă. (< fr. anémique)

ANEMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care suferă de anemie. 2) fig. Care este slab, vlăguit. /<fr. anémique

*anémic, -ă adj. (d. anemie; fr. anémique). Med. Bolnav de anemie. Fig. Fără vigoare: stil anemic, societate anemică. Subst. Bolnav de anemie. Adv. A scrie anemic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

anemic adj. m., s. m., pl. anemici; adj. f., s. f. anemică, pl. anemice

anemic adj. m., s. m., pl. anemici; adj. f., s. f. anemică, pl. anemice

anemic adj. m., s. m., pl. anemici; f. sg. anemică, pl. anemice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANEMIC adj. v. mic, redus, slab.

Intrare: anemic (adj.)
anemic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemic
  • anemicul
  • anemicu‑
  • anemică
  • anemica
plural
  • anemici
  • anemicii
  • anemice
  • anemicele
genitiv-dativ singular
  • anemic
  • anemicului
  • anemice
  • anemicei
plural
  • anemici
  • anemicilor
  • anemice
  • anemicelor
vocativ singular
plural
Intrare: anemic (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemic
  • anemicul
  • anemicu‑
plural
  • anemici
  • anemicii
genitiv-dativ singular
  • anemic
  • anemicului
plural
  • anemici
  • anemicilor
vocativ singular
  • anemicule
  • anemice
plural
  • anemicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anemic, anemicăadjectiv

  • 1. Care suferă de anemie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote E anemică, totdeauna a fost ea așa palidă. VLAHUȚĂ, O. A. III 95. DLRLC
  • 2. figurat Fără vlagă; fără valoare. DEX '09 DEX '98 DN
    • format_quote O lumină anemică, de miez de noapte. BOGZA, A. Î. 252. DLRLC
etimologie:

anemic, anemicisubstantiv masculin
anemică, anemicesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care suferă de anemie. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.