14 definiții pentru anecdotă

ANECDÓTĂ, anecdote, s. f. Scurtă povestire hazlie sau picantă cu final neașteptat. – Din fr. anecdote.

ANECDÓTĂ, anecdote, s. f. 1. Istorioară cu poantă hazlie. 2. Întâmplările descrise într-o operă literară; intrigă, scenariu, acțiune epică. – Din fr. anecdote.

ANECDÓTĂ, anecdote, s. f. Istorioară hazlie, cu un final neașteptat, care caracterizează în chip spiritual o persoană sau o situație și care se transmite mai ales pe cale orală; întîmplare deosebită. Radu cînta din gură, recita poezii frumoase, spunea anecdote. VLAHUȚĂ, O. A. I 110. Domnul N. Colescu este un vînător vestit. Viața lui este plină de anecdote vînătorești. BOLINTINEANU, O. 329.

ANECDÓTĂ, anecdote, s. f. Istorioară hazlie cu un final neașteptat (care se transmite mai ales pe cale orală). – Fr. anecdote (< gr.).

anecdótă s. f., g.-d. art. anecdótei; pl. anecdóte

anecdótă s. f., pl. anecdóte

anecdótă sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 197 / Pl: ~te / E: fr anecdote] 1 (Ant; îvr) Fapt curios, nepovestit de alți istorici de mai înainte. 2 Istorioară hazlie și scurtă, de multe ori batjocoritoare Cf snoavă. 3 Totalitatea elementelor care formează intriga unei povestiri.

ANECDÓTĂ s. glumă, spirit, (reg.) polojenie, (fam.) banc. (A spus o ~ reușită.)

ANECDÓTĂ s.f. 1. Fapt puțin cunoscut din viața particulară a unei personalități. 2. Scurtă povestire hazlie, spirituală, cu un sfârșit deosebit, neașteptat. ♦ (Rar) Povestire, poveste. [< fr. anecdote, cf. gr. anekdotos – inedit].

ANECDÓTĂ s. f. 1. fapt puțin cunoscut din viața particulară a unei personalități. 2. scurtă povestire hazlie, spirituală, cu un sfârșit deosebit, neașteptat. (< fr. anecdote, gr. anekdota)

ANECDÓTĂ ~e f. Scurtă povestioară cu poantă hazlie și cu un final neașteptat. /<fr. anecdote

anecdotă f. 1. particularitate curioasă, istorioară puțin cunoscută; 2. (populară) povestire scurtă și spirituală a unor păreri hazlii sau a unor întâmplări mărunte.

*anecdótă f., pl. e (vgr. anékdotos, inedit, nescos). Mic fapt istoric puțin știut. Povestire scurtă și spirituală. V. znoavă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANECDÓTĂ s. glumă, spirit, (reg.) polojénie, (fam.) banc. (A spus o ~ reușită.)

Intrare: anecdotă
anecdotă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anecdo anecdota
plural anecdote anecdotele
genitiv-dativ singular anecdote anecdotei
plural anecdote anecdotelor
vocativ singular
plural