7 definiții pentru aneantiza

ANEANTIZÁ, aneantizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A distruge total, a reduce la nimic. [Pr.: -ne-an-] – După fr. anéantir.

ANEANTIZÁ, aneantizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A distruge total, a reduce la nimic. [Pr.: -ne-an-] – După fr. anéantir.

*aneantíza (a ~) (livr.) (-ne-an-) vb., ind. prez. 3 aneantizeáză

aneantizá vb. (sil. -ne-an-), ind. prez. 1 sg. aneantizéz, 3 sg. și pl. aneantizeáză

aneantizá vt [At: DEX2 / P: -ne-an- / Pzi: -zéz / E: fr anéantir] (Liv) A distruge total.

ANEANTIZÁ vb. I. tr. a distruge în întregime, a nimici. II. refl. (fig.) a se spulbera, a dispărea. (după fr. anéantir)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

aneantizá vb. I A distruge în întregime ◊ „Capacitatea de a săvârși Răul după ce au aneantizat Binele printr-un joc cinic.” R.lit. 41/88 p. 16. ◊ „Cantitatea de spectacole fără relief [...] aneantizând, uneori, scrieri din fondul dramatic național peren [...]” R.lit. 1/90 p. 16 (după fr. anéantir; cf. L. Mareș în LR 2/90 p. 119; DEX-S)

Intrare: aneantiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aneantiza aneantizare aneantizat aneantizând singular plural
aneantizea aneantizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aneantizez (să) aneantizez aneantizam aneantizai aneantizasem
a II-a (tu) aneantizezi (să) aneantizezi aneantizai aneantizași aneantizaseși
a III-a (el, ea) aneantizea (să) aneantizeze aneantiza aneantiză aneantizase
plural I (noi) aneantizăm (să) aneantizăm aneantizam aneantizarăm aneantizaserăm, aneantizasem*
a II-a (voi) aneantizați (să) aneantizați aneantizați aneantizarăți aneantizaserăți, aneantizaseți*
a III-a (ei, ele) aneantizea (să) aneantizeze aneantizau aneantiza aneantizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)