opțiuni
  • info

2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. – Din fr. ankylose.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. – Din fr. ankylose.

anchilóză sf [At: DA / Pl: ~ze / E: fr ankylose] (Med) înțepenire (temporară sau definitivă, parțială sau totală) a unei articulații.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Înțepenire (temporară sau definitivă) a unei încheieturi. Anchiloza genunchiului.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Înțepenire a unei încheieturi. – Fr. ankylose.

ANCHILÓZĂ s.f. Înțepenire a unei articulații. [< fr. ankylose, cf. gr. ankylosis – aplecare, curbatură].

ANCHILÓZĂ s. f. imobilizare a unei articulații. (< fr. ankylose, gr. ankylosis)

ANCHILÓZĂ ~e f. Înțepenire (totală sau parțială) a unei articulații. [G.-D. anchilozei] /<fr. ankylose

anchiloză f. Med. curbatură, slăbire sau neputință de a mișca articulațiunile.

*anchilóză f., pl. e (fr. ankylose, d. vgr. ankýlosis, d. ankýlos, sucit). Med. Lipirea oaselor la articulațiunĭ în cît să nu se maĭ poată mișca, înțepenire.

ANCHILOZÁ, anchilozez, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a căpăta o anchiloză. ♦ Refl. Fig. A deveni sclav al rutinei, căpătând deprinderi de lucru mecanice. – Din fr. ankyloser.

ANCHILOZÁ, anchilozez, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a căpăta o anchiloză. ♦ Refl. Fig. A deveni sclav al rutinei, căpătând deprinderi de lucru mecanice. – Din fr. ankyloser.

anchiloza vtrp [At: DA / Pzi: ~zez / E: fr ankyloser] 1-2 (Med) A (se) paraliza prin anchiloză. 3-4 (Fig) A (se) înțepeni prin rutină.

ANCHILOZÁ, anchilozez, vb. I. Refl. A căpăta o anchiloză. ♦ Fig. A deveni sclav al rutinei, căpătînd deprinderi de lucru mecanice.

ANCHILOZÁ, anchilozez, vb. I. Refl. A căpăta o anchiloză. ♦ Fig. A căpăta deprinderi de lucru mecanice. – Fr. ankyloser.

ANCHILOZÁ vb. I. tr., refl. A căpăta, a fi atins de o anchiloză, a (se) înțepeni. ♦ (Fig.) A (se) înțepeni, a deveni greoi, mărginit, rutinat. [< fr. ankyloser].

ANCHILOZÁ vb. tr., refl. 1. a căpăta o anchiloză, a (se) înțepeni. 2. (fig.) a deveni greoi. (< fr. ankyloser)

A ANCHILOZÁ ~éz tranz. A face să se anchilozeze. /<fr. ankyloser

A SE ANCHILOZÁ mă ~éz intranz. 1) A se îmbolnăvi de anchiloză; a căpăta anchiloză. 2) fig. A pierde agerimea minții; a deveni rutinar. /<fr. ankyloser

*anchilozéz v. tr. (d. anchiloză; fr. ankyloser). Cauzez o anchiloză, înțepenesc. V. refl. Genunchiu s’a anchilozat. Fig. Mă înțepenesc în acelașĭ fel de viață: societate anchilozată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

anchiloză s. f., g.-d. art. anchilozei; pl. anchiloze

anchilóză s. f., g.-d. art. anchilózei; pl. anchilóze

anchiloză

anchiloza (a ~) vb., ind. prez. 3 anchilozează

anchilozá vb., ind. prez. 1 sg. anchilozéz, 3 sg. și pl. anchilozeáză

anchilozez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANCHILÓZĂ s. (MED.) anchilozare, înțepenire, prindere. (~ articulațiilor.)

ANCHILOZĂ s. (MED.) anchilozare, înțepenire, prindere. (~ articulațiilor.)

ANCHILOZÁ vb. (MED.) a se înțepeni, a se prinde. (Reumatismul i-a ~ articulațiile.)

ANCHILOZA vb. (MED.) a înțepeni, a prinde. (Reumatismul i-a ~ articulațiile.)

Intrare: anchiloză
anchiloză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anchiloză
  • anchiloza
plural
  • anchiloze
  • anchilozele
genitiv-dativ singular
  • anchiloze
  • anchilozei
plural
  • anchiloze
  • anchilozelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: anchiloza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anchiloza
  • anchilozare
  • anchilozat
  • anchilozatu‑
  • anchilozând
  • anchilozându‑
 singular plural
  • anchilozează
  • anchilozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anchilozez
 (să)
  • anchilozez
  • anchilozam
  • anchilozai
  • anchilozasem
a II-a (tu)
  • anchilozezi
 (să)
  • anchilozezi
  • anchilozai
  • anchilozași
  • anchilozaseși
a III-a (el, ea)
  • anchilozează
 (să)
  • anchilozeze
  • anchiloza
  • anchiloză
  • anchilozase
plural I (noi)
  • anchilozăm
 (să)
  • anchilozăm
  • anchilozam
  • anchilozarăm
  • anchilozaserăm
  • anchilozasem
a II-a (voi)
  • anchilozați
 (să)
  • anchilozați
  • anchilozați
  • anchilozarăți
  • anchilozaserăți
  • anchilozaseți
a III-a (ei, ele)
  • anchilozează
 (să)
  • anchilozeze
  • anchilozau
  • anchilozară
  • anchilozaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anchiloză, anchilozesubstantiv feminin

  • 1. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: anchilozare prindere înțepenire
    • format_quote Anchiloza genunchiului. DLRLC
etimologie:

anchiloza, anchilozezverb

  • 1. A produce sau a căpăta o anchiloză. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: înțepeni
    • 1.1. reflexiv figurat A deveni sclav al rutinei, căpătând deprinderi de lucru mecanice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.