opțiuni
  • info

10 definiții pentru anahoretă

Explicative DEX

ANAHORET, -Ă, anahoreți, -te, s. m. și f. Pustnic. – Din fr. anachorète, lat. anachoreta.

ANAHORET, -Ă, anahoreți, -te, s. m. și f. (Rar) Pustnic. – Din fr. anachorète, lat. anachoreta.

ANAHORET, -Ă, anahoreți, -te, s. m. și f. (Rar) Călugăr(iță) care trăiește retras(ă); pustnic(ă). – Fr. anachorète (lat. lit. anachoreta).

ANAHORET, -Ă s.m. și f. (Liv.) Călugăr(iță) care trăiește retras(ă), pustnic(ă). [< lat. anachoreta, cf. fr. anachorète].

ANAHORET, -Ă s. m. f. eremit, pustnic; sihastru. (< fr. anachorète, lat. anachoreta)

Ortografice DOOM

anahoretă s. f., g.-d. art. anahoretei; pl. anahorete

anahoretă s. f., g.-d. art. anahoretei; pl. anahorete

anahoretă s. f., pl. anahorete

Sinonime

ANAHORET s. v. pustnic.

ANAHORET s. ascet, eremit, pustnic, schimnic, sihastru, (rar) schimonah, (înv.) aschitac, aschitean, monah, oselnic, schitnic. (~ trăiește în locuri izolate.)

Intrare: anahoretă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anahoretă
  • anahoreta
plural
  • anahorete
  • anahoretele
genitiv-dativ singular
  • anahorete
  • anahoretei
plural
  • anahorete
  • anahoretelor
vocativ singular
  • anahoretă
  • anahoreto
plural
  • anahoretelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anahoret, anahorețisubstantiv masculin
anahoretă, anahoretesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.