2 intrări

16 definiții

amortizát, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, -e / E: amortiza] 1 (Fin; d. o datorie, un împrumut de stat etc.) Stins (prin plata integrală). 2 (D. un șoc, o lovitură etc.) Atenuat.

AMORTIZÁ, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica propagarea unui zgomot, a unui șoc. ♦ A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de ondulație. 2. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. ♦ A recupera o investiție. – Cf. fr. amortir.

AMORTIZÁ, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica propagarea unui zgomot, a unui șoc. ♦ A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de ondulație. 2. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. ♦ A recupera o investiție. – Cf. fr. amortir.

AMORTIZÁ1, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A stinge treptat creditele pe termen lung, prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. 2. A înlocui treptat capitalul fix (respectiv, în economia socialistă, fondul de bază) al unei întreprinderi, pe măsură ce acesta își transmite valoarea asupra mărfurilor produse cu ajutorul lui. A amortiza utilajul unei fabrici.

AMORTIZÁ2, amortizez, vb. I. Tranz. A face ca un șoc, un zgomot etc. să fie mai puțin violent; a slăbi, a diminua. Tampoanele vagoanelor amortizează ciocnirile.

AMORTIZÁ1, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A stinge treptat creditele pe termen lung, prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. 2. A crea fondurile bănești necesare pentru înlocuirea în natură (prin reparații și construcții capitale) a uzurii fizice și morale a fondurilor fixe deținute de o întreprindere, pe măsură ce acestea își transmit valoarea asupra valorii fiecărei unități de produs. – După fr. amortir.

AMORTIZÁ2, amortizez, vb. I. Tranz. A face ca un șoc, un zgomot etc. să fie mai puțin violent; a slăbi, a diminua. ♦ A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de oscilație. – După fr. amortir.

amortizá (a ~) vb., ind. prez. 3 amortizeáză

amortizá vb., ind. prez. 1 sg. amortizéz, 3 sg. și pl. amortizeáză

amortizá [At: CLIMESCU, A. 282 / Pzi: -zéz / E: fr amortir] 1-2 vtr (Fin; mai ales d. datorii) A (se) stinge în timp prin plăți succesive. 3 vr A recupera o investiție.

AMORTIZÁ vb. I tr. 1. A stinge încetul cu încetul o datorie prin plăți succesive. ♦ A înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale repartizate asupra prețului de cost al produselor. 2. A atenua, a slăbi (un șoc, un zgomot etc.); a diminua. [< it. amortizzare, cf. fr. amortir, germ. amortisieren].

AMORTIZÁ vb. tr. 1. a stinge treptat un credit, un împrumut, prin plăți periodice. 2. a înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale. ◊ a recupera o cheltuială. 3. a scădea progresiv amplitudinea unei mărimi pentru un fenomen de ondulație. ◊ a atenua, a diminua (un șoc, un zgomot). (după fr. amortir)

A AMORTIZÁ ~éz tranz. 1) (zgomote, șocuri etc.) A face să se amortizeze. 2) fin. (datorii, credite) A stinge treptat prin plăți succesive. 3) (valoarea mijloacelor fixe) A scădea treptat ca urmare a uzării în perioada de utilizare. /<fr. amortir

A SE AMORTIZÁ se ~eáză intranz. tehn. (despre zgomote, șocuri etc.) A deveni mai puțin intens; a scădea în intensitate; a se dilua; a se estompa; a se atenua; a slăbi. /<fr. amortir

amortizà v. a stinge o datorie prin răspunderea succesivă a părților ei.

*amortizéz v. tr. (fr. amortir, amortissant; it. ammortizzare [un débito], germ. amortisieren). Com. Sting o datorie plătind ratele la dățĭ hotărîte: a amortiza o rentă. – S' ar putea zice maĭ bine amortesc, ca convertesc.

Intrare: amortizat
amortizat
adjectiv (A2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amortizat amortizatul amortiza amortizata
plural amortizați amortizații amortizate amortizatele
genitiv-dativ singular amortizat amortizatului amortizate amortizatei
plural amortizați amortizaților amortizate amortizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: amortiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) amortiza amortizare amortizat amortizând singular plural
amortizea amortizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amortizez (să) amortizez amortizam amortizai amortizasem
a II-a (tu) amortizezi (să) amortizezi amortizai amortizași amortizaseși
a III-a (el, ea) amortizea (să) amortizeze amortiza amortiză amortizase
plural I (noi) amortizăm (să) amortizăm amortizam amortizarăm amortizaserăm, amortizasem*
a II-a (voi) amortizați (să) amortizați amortizați amortizarăți amortizaserăți, amortizaseți*
a III-a (ei, ele) amortizea (să) amortizeze amortizau amortiza amortizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)