opțiuni
  • info

2 intrări

25 de definiții

din care

Explicative DEX

AMNISTIERE, amnistieri, s. f. Acțiunea de a amnistia și rezultatul ei. [Pr.: -ti-e-] – V. amnistia.

amnistiere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / V: ~iare / E: amnistia] Acordare a amnistiei.

AMNISTIERE, amnistieri, s. f. Acțiunea de a amnistia și rezultatul ei. [Pr.: -ti-e-] – V. amnistia.

AMNISTIERE, amnistieri, s. f. Acțiunea de a amnistia. – Pronunțat: -ti-e-.

AMNISTIERE, amnistieri, s. f. Acțiunea de a amnistia. [Pr.: -ti-e-]

AMNISTIERE s.f. Acțiunea de a amnistia și rezultatul ei. [< amnistia].

AMNISTIA, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. [Pr.: -ti-a] – Din fr. amnistier.

AMNISTIA, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. [Pr.: -ti-a] – Din fr. amnistier.

amnestia v vz amnistia

amnistia vtr [At: DA / P: ~ti-a / Pzi: ~iez / V: ~nes~ / E: fr amnistier] A acorda amnistie.

amnistiare sf vz amnistiere

*AMNISTIA (-tiez) vb. tr. ⏲ A acorda amnistie [fr.].

AMNISTIA, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. – Pronunțat: -ti-a.

AMNISTIA, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor. [Pr.: -ti-a] – Fr. amnistier.

AMNISTIA vb. I. tr. A acorda printr-o lege o amnistie. ♦ (Fig.) A ierta, a trece cu vederea. [Pron. -ti-a, p. i. 4 -iem, ger. -iind. / < fr. amnistier].

AMNISTIA vb. tr. a acorda o amnistie. (< fr. amnistier)

A AMNISTIA ~ez tranz. 1) (deținuți) A elibera printr-o amnistie. 2) fig. (persoane) A scuti de o pedeapsă; a ierta; a scuza. /<fr. amnistier

amnistià v. a acorda o amnistie.

*amnestiéz și amnistiéz, v. tr. (d. amnestie și amnistie; fr. amnistier). Acord amnistie: a amnistia niște dezertorĭ.

Ortografice DOOM

amnistiere (desp. -ti-e-) s. f., g.-d. art. amnistierii; pl. amnistieri

amnistiere (-ti-e-) s. f., g.-d. art. amnistierii; pl. amnistieri

amnistiere s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. amnistierii; pl. amnistieri

amnistia (a ~) (desp. -ti-a) vb., ind. prez. 1 sg. amnistiez (desp. -ti-ez), 3 amnistiază, 1 pl. amnistiem; conj. prez. 1 sg. să amnistiez, 3 să amnistieze; ger. amnistiind (desp. -ti-ind)

amnistia (a ~) (-ti-a) vb., ind. prez. 3 amnistiază, 1 pl. amnistiem (-ti-em); conj. prez. 3 să amnistieze; ger. amnistiind (-ti-ind)

amnistia vb. (sil. -ti-a), ind. prez. 1 sg. amnistiez, 3 sg. și pl. amnistiază, 1 pl. amnistiem (sil. -ti-em); conj. prez. 3 sg. și pl. amnistieze; ger. amnistiind (sil. -ti-ind)

amnistia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. amnistiază, 1 pl. amnistiem, ger. amnistiind)

Intrare: amnistiere
amnistiere substantiv feminin
  • silabație: -ti-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amnistiere
  • amnistierea
plural
  • amnistieri
  • amnistierile
genitiv-dativ singular
  • amnistieri
  • amnistierii
plural
  • amnistieri
  • amnistierilor
vocativ singular —
plural —
amnistiare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amnistiare
  • amnistiarea
plural
  • amnistieri
  • amnistierile
genitiv-dativ singular
  • amnistieri
  • amnistierii
plural
  • amnistieri
  • amnistierilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: amnistia
  • silabație: -ti-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amnistia
  • amnistiere
  • amnistiat
  • amnistiatu‑
  • amnistiind
  • amnistiindu‑
 singular plural
  • amnistiază
  • amnistiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amnistiez
 (să)
  • amnistiez
  • amnistiam
  • amnistiai
  • amnistiasem
a II-a (tu)
  • amnistiezi
 (să)
  • amnistiezi
  • amnistiai
  • amnistiași
  • amnistiaseși
a III-a (el, ea)
  • amnistiază
 (să)
  • amnistieze
  • amnistia
  • amnistie
  • amnistiase
plural I (noi)
  • amnistiem
 (să)
  • amnistiem
  • amnistiam
  • amnistiarăm
  • amnistiaserăm
  • amnistiasem
a II-a (voi)
  • amnistiați
 (să)
  • amnistiați
  • amnistiați
  • amnistiarăți
  • amnistiaserăți
  • amnistiaseți
a III-a (ei, ele)
  • amnistiază
 (să)
  • amnistieze
  • amnistiau
  • amnistiară
  • amnistiaseră
verb (VT211)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amnestia
  • amnestiere
  • amnestiat
  • amnestiatu‑
  • amnestiind
  • amnestiindu‑
 singular plural
  • amnestiază
  • amnestiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amnestiez
 (să)
  • amnestiez
  • amnestiam
  • amnestiai
  • amnestiasem
a II-a (tu)
  • amnestiezi
 (să)
  • amnestiezi
  • amnestiai
  • amnestiași
  • amnestiaseși
a III-a (el, ea)
  • amnestiază
 (să)
  • amnestieze
  • amnestia
  • amnestie
  • amnestiase
plural I (noi)
  • amnestiem
 (să)
  • amnestiem
  • amnestiam
  • amnestiarăm
  • amnestiaserăm
  • amnestiasem
a II-a (voi)
  • amnestiați
 (să)
  • amnestiați
  • amnestiați
  • amnestiarăți
  • amnestiaserăți
  • amnestiaseți
a III-a (ei, ele)
  • amnestiază
 (să)
  • amnestieze
  • amnestiau
  • amnestiară
  • amnestiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amnistiere, amnistierisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a amnistia și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN
etimologie:
  • vezi amnistia DEX '09 DEX '98 MDA2 DN

amnistia, amnistiezverb

  • 1. A acorda amnistie unui infractor; a scoate un delict de sub sancțiunile legii. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN Șăineanu, ed. VI Scriban
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.