amenajamént sn [At: LTR / Pl: ~e / E: fr aménagement] 1 Sistem de măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere, cuprinzând refacerea, ameliorarea, mărirea fondului forestier, protecția și exploatarea irațională. 2 Sistem de măsuri privind organizarea, folosirea și îmbunătățirea unei pășuni pentru o anumită perioadă de timp.

AMENAJAMÉNT, amenajamente, s. n. 1. (De obicei determinat prin «silvic») Sistem de organizare a punerii în valoare a pădurilor, în vederea realizării optime a scopurilor pentru care sînt cultivate. 2. (Rar) Organizare, orînduire, întocmire rațională.

AMENAJAMÉNT, amenajamente, s. n. 1. (În expr.) Amenajament silvic = tehnica punerii în valoare și regenerării pădurilor. 2. (Rar) Organizare, întocmire rațională. – Fr. aménagement.

AMENAJAMÉNT s.n. 1. Disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. ♦ Lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate. 2. (Rar) Organizare, întocmire rațională. [< fr. aménagement].

AMENAJAMÉNT s. n. 1. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. ◊ lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate. 2. (rar) organizare. 3. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului. (< fr. aménagement)

AMENAJAMÉNT ~e n.: ~ silvic a) sistem de măsuri, menite să studieze și să organizeze procesul de amenajare forestieră; b) lucrare tehnică prin care se organizează și se conduce economic gospodăria silvică. /<fr. aménagement

*amenajamént n., pl. e (fr. aménagement). Acțiunea de a amenaja. Rezultatu acesteĭ acțiunĭ.

amenajamént s. n., pl. amenajámente

amenajamént s. n., pl. amenajaménte