2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ámbră sfs [At: CRITIL și ANDRONIUS, ap. HEM 1039 / E: fr ambre] 1 Substanță ceroasă, brumă-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și întrebuințată în parfumerie. 2 (Îs) ~ galbenă Chihlimbar.

ÁMBRĂ s. f. Substanță ceroasă, brună-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și care se folosește în parfumerie; chihlimbar cenușiu. ◊ Ambră galbenă = chihlimbar. – Din fr. ambre.

ÁMBRĂ, ambre, s. f. Substanță ceroasă, brună-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și care se întrebuințează în parfumerie; chihlimbar cenușiu. ◊ Ambră galbenă = chihlimbar. – Din fr. ambre.

ÁMBRĂ, ambre, s. f. 1. Chihlimbar. Insulele se înălțau cu scorburi de tămîie și cu prund de ambră. EMINESCU, N. 66. ◊ Fig. Căci plină sînt de viersu-ți ca un vas Și ca un fagure de ambra mierii. TOMA, C. V. 252. Trec zilele voioase și orele surîd. În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeață. EMINESCU, O. I 56. 2. Substanță ceroasă, de culoare brună-cenușie, cu miros de mosc, care se formează în intestinul unei specii de cașalot și care se întrebuințează la prepararea parfumurilor.

ÁMBRĂ, ambre, s. f. 1. Chihlimbar. 2. Substanță ceroasă, brună-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și care se întrebuințează în parfumerie. – Fr. ambre.

ÁMBRĂ s.f. 1. Substanță cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot. 2. Chihlimbar. [< fr. ambre, cf. ar. anbar].

ÁMBRĂ s. f. 1. substanță cu miros de mosc, în intestinul unei specii de cașalot; spermaceti. 2. chihlimbar. (< fr. ambre)

ÁMBRĂ ~e f. 1) Substanță ceroasă, cu miros de mosc, care se formează în intestinul cașalotului, folosită în parfumerie. 2): ~ galbenă chihlimbar. /<fr. ambre

ambră f. 1. substanță rășinoasă și aromatică; în valea Buzăului se găsește ambră de coloare brună nuanțată; 2. fig. de coloarea ambrei: în cupe vin de ambră EM.

*ámbră f., pl. e (fr. ambre, it. ambra, d. ar. ánber, chihlimbar cenușiŭ. V. abriboĭ). Chihlimbar.

AMBRÁ vb. I tr. A parfuma cu ambră; a da un miros de ambră. [< fr. ambrer].

AMBRÁ vb. tr. 1. a parfuma cu ambră. 2. a da culoarea ambrei. (< fr. ambrei)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ámbră s. f., g.-d. art. ámbrei

ámbră s. f., g.-d. art. ámbrei; pl. ámbre

ambrá vb., ind. prez. 1 sg. ambréz, 3 sg. și pl. ambreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÁMBRĂ s. 1. chihlimbar cenușiu. (~ se formează în intestinul cașalotului.) 2. ambră galbenă v. chihlimbar.

AMBRĂ s. 1. chihlimbar cenușiu. (~ se formează în intestinul cașalotului.) 2. ambră galbenă = chihlimbar, (astăzi rar) succin. (Din ~ se fac obiecte de podoabă.)

Intrare: ambră
  • silabație: am-bră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambră
  • ambra
plural
  • ambre
  • ambrele
genitiv-dativ singular
  • ambre
  • ambrei
plural
  • ambre
  • ambrelor
vocativ singular
plural
Intrare: ambra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ambra
  • ambrare
  • ambrat
  • ambratu‑
  • ambrând
  • ambrându‑
singular plural
  • ambrea
  • ambrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ambrez
(să)
  • ambrez
  • ambram
  • ambrai
  • ambrasem
a II-a (tu)
  • ambrezi
(să)
  • ambrezi
  • ambrai
  • ambrași
  • ambraseși
a III-a (el, ea)
  • ambrea
(să)
  • ambreze
  • ambra
  • ambră
  • ambrase
plural I (noi)
  • ambrăm
(să)
  • ambrăm
  • ambram
  • ambrarăm
  • ambraserăm
  • ambrasem
a II-a (voi)
  • ambrați
(să)
  • ambrați
  • ambrați
  • ambrarăți
  • ambraserăți
  • ambraseți
a III-a (ei, ele)
  • ambrea
(să)
  • ambreze
  • ambrau
  • ambra
  • ambraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ambră

  • 1. Substanță ceroasă, brună-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și care se folosește în parfumerie; chihlimbar cenușiu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN MDN '00 sinonime: spermaceti
    • 1.1. Ambră galbenă = chihlimbar succin
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN 3 exemple
      exemple
      • Insulele se înălțau cu scorburi de tămîie și cu prund de ambră. EMINESCU, N. 66.
        surse: DLRLC
      • figurat Căci plină sînt de viersu-ți ca un vas Și ca un fagure de ambra mierii. TOMA, C. V. 252.
        surse: DLRLC
      • figurat Trec zilele voioase și orele surîd. În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeață. EMINESCU, O. I 56.
        surse: DLRLC

etimologie:

ambra

  • 1. A parfuma cu ambră; a da un miros de ambră.
    surse: DN
  • 2. A da culoarea ambrei.
    surse: MDN '00

etimologie: