2 intrări

20 de definiții

AMBI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „amândoi”, „împreună”. [Cf. fr. ambi-, lat. ambo- – doi].

AMBI- elem. „amândoi” (< fr. ambi-, cf. lat. ambo)

ámbi adj. – Amîndoi. It. ambi (Pușcariu 777; DAR). Din lat. ambo a existat în rom. un rezultat direct, îmbi, care s-a pierdut în concurență cu forma neol.

ámbii, -bele nc [At: NEGRUZZI, S. I, 42 / E: it ambe] Amândoi.

ÁMBII, -BELE num. col. Amândoi. – Din it. ambe, lat. ambo, -ae.

ÁMBII, -ELE, num. col. Amândoi. – Din it. ambe, lat. ambo, -ae.

ÁMBE num. col. f. v. ambii.

ÁMBII, -ELE num. col. (Precedă substantivul) Amîndoi. Meleli înfipse ambii pinteni în coastele armăsarului. NEGRUZZI, S. I 42. (În forma învechită ambe) Curierul de ambe sexe [titlu]. ◊ Toți provințialii de ambe sexe năvălesc la dînsul. NEGRUZZI, S. I 239. – Variantă: (învechit) ámbe num. col. f.

ÁMBII, -ELE, num. col. (Adesea pronume) Amândoi. – It. ambe (lat. lit. ambo).

ámbii num. m., g.-d. ámbilor; f. ámbele, g.-d. ámbelor

ámbii num. m., g.-d. ámbilor; f. ámbele, g.-d. ámbelor

ÁMBII, -ELE num. col. Amândoi. [< it. ambo].

ÁMBII, -ELE num. col. amândoi. (< lat. ambo, -ae, it. ambe)

ÁMBII ~ele num. Și unul și altul; amândoi. /<lat. ambo, ~ae, it. ambe

*ambiĭ, ambele num. (lat. ambo, ambae). Amîndoĭ: ambiĭ ochĭ, ambele mînĭ [!], ambelor malurĭ (tot-de-una [!] articulat și pus înainte). – Fals ambe malurile. Fals și „Curieru de ambe sexe” (îld. ambele sexe).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AMBI- „amîndoi, împreună, dublu”. ◊ L. ambo „doi, amîndoi” > fr. ambi-, germ. id., engl. id. > rom. ambi-.~dextrie (v. -dextrie), s. f., însușirea de a fi ambidextru; ~dextru (v. -dextru), adj., s. m. și f. (persoană) care se folosește la fel de bine de ambele mîini; ~gen (v. -gen2), adj., s. n., 1. adj. Cu stamine și pistile în aceeași floare; sin. monoclin, bisexual. 2. s. n. Denumire improprie pentru genul neutru; ~opie (v. -opie), s. f., vedere dublă; ~par (v. -par), adj., (despre muguri) care produce atît frunze, cît și flori; ~valent (v. -valent), adj., referitor la existența concomitentă a două aspecte radical diferite.

ÁMBII num. amîndoi. (~ au venit acolo.)

CURIER DE AMBE SEXE, prima revistă literară din Țara Românească, supliment al ziarului „Curierul românesc”. A apărut la București, bilunar, între 1837 și 1847, sub conducerea lui I. Heliade Rădulescu.

Intrare: ambii
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
plural ambii ambele
genitiv-dativ singular
plural ambilor ambelor
ambi (num.) numeral
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
plural ambi ambe
genitiv-dativ singular
plural ambi ambe
Intrare: ambi (pref.)

ambi (pref.)

  • 1. Element prim de compunere savantă cu semnificația „amândoi”, „împreună”, „dublu”.
    surse: DN DETS

etimologie:

ambii ambi

  • 1. Și unul și altul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN NODEX sinonime: amândoi 3 exemple
    exemple
    • Meleli înfipse ambii pinteni în coastele armăsarului. NEGRUZZI, S. I 42.
      surse: DLRLC
    • Curierul de ambe sexe [titlu].
      surse: DLRLC
    • Toți provințialii de ambe sexe năvălesc la dînsul. NEGRUZZI, S. I 239.
      surse: DLRLC

etimologie: