21 de definiții pentru ambarcațiune imbarcație îmbarcațiune ambarcație îmbarcație (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMBARCAȚIÚNE, ambarcațiuni, s. f. Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vâsle, cu vele sau cu motor. [Pr.: -țí-u-.Var.: ambarcáție s. f.] – Din fr. embarcation.

ambarcațiune sf vz ambarcație

AMBARCAȚIÚNE s. f. v. ambarcație.

AMBARCAȚIÚNE s.f. v. ambarcație.

AMBARCÁȚIE s. f. v. ambarcațiune.

ambarcație sf [At: DEX2 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr embarcation] Vas plutitor (de dimensiuni mici).

AMBARCÁȚIE, ambarcații, s. f. Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vâsle, cu vele sau cu motor. [Var.: ambarcațiúne s. f.] – Din fr. embarcation.

ÎMBARCÁȚIE s. f. v. ambarcație.

ÎMBARCÁȚIE s. f. v. ambarcație.

ÎMBARCAȚIÚNE s. f. v. ambarcațiune.

AMBARCÁȚIE, ambarcații, s. f. 1. Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vîsle, cu vele sau cu motor, folosit în serviciul navelor, al porturilor etc. pentru transporturi de persoane, de materiale etc. 2. Marfa încărcată pe o ambarcație (1). – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: îmbarcáție s. f.

IMBARCÁȚIE[1] s. f. v. ambarcație.

  1. Variantă greșită, neconsemnată la intrarea principală ambarcație. Considerăm corectă doar varianta îmbarcație. gall

AMBARCÁȚIE, ambarcații, s. f. Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vâsle, cu vele sau cu motor. ♦ Marfă încărcată pe un astfel de vas. – Fr. embarcation.

AMBARCÁȚIE s.f. Vas plutitor de dimensiuni mici propulsat cu vâsle, vele sau cu motor, folosit în diferite scopuri. [Gen. -iei, var. ambarcațiune, îmbarcațiune s.f. / cf. fr. embarcation].

ÎMBARCAȚIÚNE s.f. v. ambarcație.

AMBARCÁȚIE s. f. vas plutitor de dimensiuni mici, cu vâsle, vele sau motor. (< fr. embarcation)

AMBARCÁȚIE ~i f. 1) Vas plutitor de dimensiuni mici, cu motor, cu vele sau cu vâsle. 2) Încărcătură de pe un astfel de vas. [G.-D. ambarcației; Sil. -ți-e] /<fr. embarcation

*imbarcațiúne f. (d. imbarc). Acțiunea de a te imbarca. Barcă orĭ șalupă de salvare purtată pe un vapor maĭ mare orĭ și liberă: a călători pe o mică îmbarcațiune. – Și -áție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ambarcațiúne (-ți-u-) s. f., art. ambarcațiúnea, g.-d. art. ambarcațiúnii; pl. ambarcațiúni, art. ambarcațiúnile

ambarcáție s. f. (sil. -ți-e), art. ambarcáția (sil. -ți-a), g.-d. art. ambarcáției; pl. ambarcáții, art. ambarcáțiile (sil. -ți-i-)

arată toate definițiile

Intrare: ambarcațiune
ambarcațiune substantiv feminin
  • silabație: -ți-u-ne
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambarcațiune
  • ambarcațiunea
plural
  • ambarcațiuni
  • ambarcațiunile
genitiv-dativ singular
  • ambarcațiuni
  • ambarcațiunii
plural
  • ambarcațiuni
  • ambarcațiunilor
vocativ singular
plural
imbarcație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Variantă probabil incorectă.
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imbarcație
  • imbarcația
plural
  • imbarcații
  • imbarcațiile
genitiv-dativ singular
  • imbarcații
  • imbarcației
plural
  • imbarcații
  • imbarcațiilor
vocativ singular
plural
îmbarcațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbarcațiune
  • ‑mbarcațiune
  • îmbarcațiunea
  • ‑mbarcațiunea
plural
  • îmbarcațiuni
  • ‑mbarcațiuni
  • îmbarcațiunile
  • ‑mbarcațiunile
genitiv-dativ singular
  • îmbarcațiuni
  • ‑mbarcațiuni
  • îmbarcațiunii
  • ‑mbarcațiunii
plural
  • îmbarcațiuni
  • ‑mbarcațiuni
  • îmbarcațiunilor
  • ‑mbarcațiunilor
vocativ singular
plural
ambarcație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambarcație
  • ambarcația
plural
  • ambarcații
  • ambarcațiile
genitiv-dativ singular
  • ambarcații
  • ambarcației
plural
  • ambarcații
  • ambarcațiilor
vocativ singular
plural
îmbarcație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbarcație
  • ‑mbarcație
  • îmbarcația
  • ‑mbarcația
plural
  • îmbarcații
  • ‑mbarcații
  • îmbarcațiile
  • ‑mbarcațiile
genitiv-dativ singular
  • îmbarcații
  • ‑mbarcații
  • îmbarcației
  • ‑mbarcației
plural
  • îmbarcații
  • ‑mbarcații
  • îmbarcațiilor
  • ‑mbarcațiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ambarcațiune imbarcație îmbarcațiune ambarcație îmbarcație

  • 1. Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vâsle, cu vele sau cu motor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Marfa încărcată pe o ambarcațiune.
    surse: DLRLC

etimologie: