2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMATÓR, -OÁRE, amatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. (Persoană) căreia îi place ceva, care are predilecție sau pasiune pentru ceva; (persoană) care este dispusă să cumpere ceva. 2. (Persoană) care se ocupă cu o meserie, cu o artă, cu o disciplină, fără a o exercita ca profesionist; diletant. – Din fr. amateur, lat. amator.

AMATÓR, -OÁRE, amatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. (Persoană) căreia îi place ceva, care are predilecție sau pasiune pentru ceva; (persoană) care este dispusă să cumpere ceva. 2. (Persoană) care se ocupă cu o meserie, cu o artă, cu o disciplină, fără a o exercita ca profesionist; diletant. – Din fr. amateur, lat. amator.

amator, ~oare smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 206 / Pl: ~i, ~oare / E: fr amateur, lat amator] 1-2 (Construit, adesea, cu pp de) (Persoană) căreia îi place ceva, care caută ceva cu plăcere, cu pasiune Si: iubitor. 3 smf, a (Persoană) căruia-i place o artă, o știință etc. și o cultivă pentru propria sa plăcere, fără a se îndeletnici cu ea cu tot dinadinsul sau a o avea ca meserie Si: diletant, (reg) pârât.

AMATÓR, -OÁRE, amatori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea cu determinări introduse prin prep. «de») Persoană căreia îi place ceva, care are predilecție pentru ceva, care urmărește cu pasiune ceva. În ce privește pescuitul, tata era un amator călduț. SADOVEANU, N. F. 51. 2. (În opoziție cu profesionist) Persoană care se ocupă cu o meserie, cu o artă, cu o disciplină fără a avea o pregătire profesională și fără a o exercita ca profesionist. V. diletant. Pentru un amator, lucrarea d-tale este minunată. CARAGIALE, N. F. 101. ◊ (Adjectival) Fotograf amator.

AMATÓR, -OÁRE, amatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană căreia îi place ceva, care are predilecție sau pasiune pentru ceva. 2. Persoană care se ocupă cu o meserie, cu o artă, cu o disciplină, fără a avea o pregătire profesională și fără a o exercita ca profesionist. – Fr. amateur (lat. lit. amator).

AMATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care manifestă o plăcere deosebită, o predilecție pentru ceva. 2. Cel căruia îi place o artă, un sport, o meserie etc., de care se ocupă pentru propria sa plăcere, fără a o exercita ca profesionist. V. diletant. [Cf. fr. amateur, lat. amator].

AMATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. 1. (cel) care manifestă o plăcere deosebită pentru ceva; (cel) dispus să cumpere ceva. 2. (cel) care are preocupări pentru artă, un sport etc., fără a exercita ca profesionist; diletant. (< fr. amateur, lat. amator)

AMATÓR ~i m. 1) Persoană care manifestă o predilecție pentru ceva. ~ de fotbal. 2) Persoană care se ocupă cu o artă sau cu o meserie fără a fi profesionist. Pictor ~. /<fr. amateur, lat. amator

AMATOR s.m. (Trans. SV) Iubitor. Stăpîne, amatorule de oameni, Doamne, ascultă-mă. MCCR, 72. Și mă mîntuie, ca un amator de oameni. MCCR, 76; cf. MCCR, 69, 81. Etimologie: lat. amator.

amator m. 1. cel ce are un gust pronunțat pentru ceva; 2. cel ce iubește și cultivă artele frumoase fără a le practica.

*amatór, -oáre adj. (lat. amator, d. amare, a ĭubi; fr. amateur). Care are gust (aplecare) spre ceva, doritor: amator de tablourĭ. Care ĭubește vre-o artă fără a o practica. V. ahotnic, diletant.

artíst-amatór s. m. Persoană cu o anumită profesiune care în timpul liber se ocupă cu teatrul, pictura etc. ◊ „După ce, timp de șase ani, și-a avut destinul ei, fiind reprezentată de artiști-amatori, de teatrul studențesc și premiată de Uniunea Scriitorilor, lucrarea «A opta zi dis-de-dimineață» prilejuiește acum [...] debutul profesionist al lui R.D.” R.lit. 23 V 74 p. 18 (din artist + amator)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amator adj. m., s. m., pl. amatori; adj. f., s. f. sg. și pl. amatoare

amatór s. m., adj. m., pl. amatóri; f. sg. și pl. amatoáre, g.-d. sg. art. amatoárei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMATÓR adj., s. 1. adj., s. doritor, dornic, iubitor, pofticios, râvnitor, (pop.) poftitor, (reg.) poftăreț, poftos, pohtaci, (înv.) libovnic, râvnaci. (~ de petreceri.) 2. s., adj. diletant, neprofesionist. (Ciclist ~.)

AMATOR adj., s. 1. adj., s. doritor, dornic, iubitor, pofticios, rîvnitor, (pop.) poftitor, (reg.) poftăreț, poftos, pohtaci, (înv.) libovnic, rîvnaci. (~ de petreceri.) 2. s., adj. diletant, neprofesionist. (Ciclist ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amatór (amatoáre), adj.1. Iubitor, doritor de... – 2. Diletant. Fr. amateur.Der. amatorism, s. n. (diletantism).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

amator, persoană pasionată de activitatea muzicală fără a profesa una din ramurile artei muzicale. A. de muzică se recrutează frecvent din rândul melomanilor care, dorind să se apropie mai mult de domeniul preferat, își consacră o parte a timpului liber exercitării unor îndeletniciri artistico-muzicale. Principala îndeletnicire la care participă a. este aceea a interpretării muzicale, cu deosebire în domeniul vocal, unde a. devin membrii unor coruri ce ajung adesea la performanțe profesionale. În viața muzicală românească unele formații, cum au fost Societățile corale „Carmen” și „Cântarea României”, au avut în componența lor a.

Intrare: amator (adj.)
amator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amator
  • amatorul
  • amatoru‑
  • amatoare
  • amatoarea
plural
  • amatori
  • amatorii
  • amatoare
  • amatoarele
genitiv-dativ singular
  • amator
  • amatorului
  • amatoare
  • amatoarei
plural
  • amatori
  • amatorilor
  • amatoare
  • amatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: amator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amator
  • amatorul
  • amatoru‑
plural
  • amatori
  • amatorii
genitiv-dativ singular
  • amator
  • amatorului
plural
  • amatori
  • amatorilor
vocativ singular
  • amatorule
plural
  • amatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amator, amatorisubstantiv masculin
amatoare, amatoaresubstantiv feminin
amator, amatoareadjectiv

  • 1. (Persoană) căreia îi place ceva, care are predilecție sau pasiune pentru ceva; (persoană) care este dispusă să cumpere ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În ce privește pescuitul, tata era un amator călduț. SADOVEANU, N. F. 51. DLRLC
  • 2. (Persoană) care se ocupă cu o meserie, cu o artă, cu o disciplină, fără a o exercita ca profesionist. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: diletant
    • format_quote Pentru un amator, lucrarea d-tale este minunată. CARAGIALE, N. F. 101. DLRLC
    • format_quote Fotograf amator. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic