2 intrări
15 definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMALGAMAT, -Ă, amalgamați, -te, adj. (Rar) Amestecat (în mod eterogen). – V. amalgama.
AMALGAMAT, -Ă, amalgamați, -te, adj. (Rar) Amestecat (în mod eterogen). – V. amalgama.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
amalgamat, ~ă a [At: PONI, F. 257 / Pl: ~ați, ~e / E: amalgama] 1 Amestecat cu mercur. 2 Amestecat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMALGAMA, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal; a prepara un amalgam (1). 2. Fig. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. ♦ (Lingv.) A amesteca sensuri diferite. – Din fr. amalgamer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMALGAMA, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal; a prepara un amalgam (1). 2. Fig. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. ♦ (Lingv.) A amesteca sensuri diferite. – Din fr. amalgamer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
amalgama vtr [At: HASDEU, I. C. I, 44 / Pzi: ~mez / E: fr amalgamer] 1 A face un amalgam, aliind mercurul cu un metal. 2 A amesteca elemente eterogene. 3 (Fig) A confunda. 4 (Lin) A amesteca sensuri diferite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AMALGAMA (-amez) I. vb. tr. 1 🔬 A face un amalgam, a amesteca mercurul cu un alt metal ¶ 2 fig. A amesteca, a împreuna persoane sau lucruri care nu se potrivesc laolaltă, care nu sînt făcute să stea împreună. II. vb. refl. 1 🔬 A se alia (vorb. de mercur și un alt metal) ¶ 2 fig. A se amesteca fără a se potrivi laolaltă [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMALGAMA, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal. 2. Fig. A amesteca elemente eterogene.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMALGAMA, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal. 2. Fig. A amesteca elemente disparate. – Fr. amalgamer.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMALGAMA vb. I. tr. 1. (Chim.) A face un aliaj de mercur. ♦ A extrage cu ajutorul mercurului aurul și argintul din minereuri. 2. (Fig.) A amesteca, a aduna la un loc elemente eterogene, disparate. [< fr. amalgamer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMALGAMA vb. tr. 1. a face un amalgam (1). ◊ a extrage, cu ajutorul mercurului, aurul și argintul din minereuri. 2. (fig.) a reuni într-un tot elemente eterogene. (< fr. amalgamer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A AMALGAMA ~ez tranz. 1) (mercur) A alia cu metale, pentru a obține un amalgam. 2) (elemente eterogene) A combina, formând un amestec. /<fr. amalgamer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amalgamà v. a amesteca și împreuna lucruri diferite.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amalgaméz v. tr. (fr. amalgamer). Amestec mercuru cu un metal. Fig. Amestec lucrurĭ nepotrivite.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
amalgama (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. amalgamez, 3 amalgamează; conj. prez. 1 sg. să amalgamez, 3 să amalgameze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
amalgama (a ~) vb., ind. prez. 3 amalgamează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amalgama vb., ind. prez. 1 sg. amalgamez, 3 sg. și pl. amalgamează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
amalgamat, amalgamatăadjectiv
- 1. Amestecat (în mod eterogen). DEX '98 DEX '09
etimologie:
- amalgama DEX '98 DEX '09
amalgama, amalgamezverb
-
- 1.1. A extrage cu ajutorul mercurului aurul și argintul din minereuri. DN
-
- 2. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. DEX '09 DEX '98 DN
- 2.1. A amesteca sensuri diferite. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- amalgamer DEX '09 DEX '98 DN