3 intrări
29 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amănunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat; (înv.) amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.
AMĂNUNȚÍT1 s. n. (Rar) Faptul de a amănunți. – V. amănunți.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
amănunțit1 sn [At: I. IONESCU, M. 327 / V: amăru- / Pl: ~uri / E: amănunți] (Agr) Amănunțire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
amănunțit2, ~ă a [At: I. IONESCU, C. 34 / V: amăru~ / Pl: ~țiți, ~e / E: amănunți] 1 a (Agr) Afânat. 2-3 a, av Detaliat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amărunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat; (înv.) amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT1 s. n. Faptul de a amănunți. – V. amănunți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amănunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat. Norme amănunțite de aplicare a legilor. **- (Adverbial) Cu amănuntul, în amănunt, pînă în cele mai mici amănunte. A povesti amănunțit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT1 s. n. Amănunțire, fărîmițare. Amănunțitul se face prin arături, grăpări și prășituri. I. IONESCU, M. 327.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amărunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT1 s. n. Faptul de a amănunți (1).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT2 ~tă (~ți, ~te) Care cuprinde amănunte; detaliat. Expunere ~tă. /v. a amănunți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AMĂNUNȚÍT1 adv. Până la cele mai mici amănunte; cu de amănuntul; în amănunt. A povesti ~. /v. a amănunți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amănunțit, -ă adj. Cu amănunte, în amănunte, detaliat: povestire amănunțită. Adv. Cu de-a mănuntu: a descrie amănunțit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, vb. IV. Tranz. (Rar) 1. A fărâmița, a mărunți. 2. A da amănunte. – Din amănunt.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, vb. IV. Tranz. (Rar) 1. A fărâmița, a mărunți. 2. A da amănunte. – Din amănunt.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
amănunțí vtr [At: I. IONESCU, C. 31 / V: ~ărunți1 / Pzi: ~țesc / E: amănunt cf fr detailler] 1 (Agr) A mărunți, a afâna pământul prin săpare, arare, prășire etc. 2 A arăta în amănunte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, vb. IV. Tranz. (Rar) 1. A da amănunte, a povesti cu amănunte; a detalia. Dorisem... a cunoaște împrejurările acestei isprăvi. Și Ieronim ne amănunțise totul. SADOVEANU, V. F. 91. 2. A fărîmița, a mărunți. Băligarul are o însemnată lucrare și asupra însușirilor fizice ale pămîntului, pe care le îmbunătățește, amănunțind pămînturile cele lutoase. I. IONESCU, M. 313.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂNUNȚÍ, amănunțesc, vb. IV. Tranz. (Rar) 1. A fărâmița, a mărunți. 2. A da amănunte. – Din amănunt1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A AMĂNUNȚÍ ~ésc tranz. rar 1) A preface în bucăți mărunte; a mărunți. 2) A expune cu lux de amănunte; a detalia. /Din amănunt
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amănunțésc și amăr- v. tr. (d. amănunt). Mărunțesc, sfărîm: a amănunți bulgăriĭ. Povestesc pînă în părțile cele mici, detaliez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
amănunțít1 adj. m., pl. amănunțíți; f. amănunțítă, pl. amănunțíte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
amănunțit (adj.)
- 1. Care cuprinde multe amănunte.surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: amănunt (adj.) detaliat antonime: concis laconic lapidar succint sumar (adj.) un exempluexemple
- Norme amănunțite de aplicare a legilor.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exempluexemple
- A povesti amănunțit.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- vezi amănunțisurse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
amănunțit (s.n.)
- exemple
- Amănunțitul se face prin arături, grăpări și prășituri. I. IONESCU, M. 327.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi amănunțisurse: DEX '09 DEX '98 MDA2
amănunți rar
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Băligarul are o însemnată lucrare și asupra însușirilor fizice ale pămîntului, pe care le îmbunătățește, amănunțind pămînturile cele lutoase. I. IONESCU, M. 313.surse: DLRLC
-
- 2. A da amănunte.exemple
- Dorisem... a cunoaște împrejurările acestei isprăvi. Și Ieronim ne amănunțise totul. SADOVEANU, V. F. 91.surse: DLRLC
-
etimologie:
- amănuntsurse: DEX '09 DEX '98