3 intrări

22 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ALUVIONÁRE s. f. 1. Formare de aluviuni. 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [Pr.: -ví-o-] – După fr. alluvionnement.

ALUVIONÁRE s. f. 1. Formare de aluviuni. 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnement.

aluvionáre (-vi-o-) s. f., g.-d. art. aluvionắrii

aluvionáre s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. aluvionării; pl. aluvionări

aluvionáre sf [At: DA ms / P: -vi-o- / Pl: ~nări / E: aluvion] 1 Acțiunea de depunere a unui material (pământ, nisip, pietriș) pe malurile apelor, care îl transportă. 2 Formare de aluviuni.

ALUVIONÁRE s.f. 1. Depunere de aluviuni. 2. Concentrare a minereurilor și a cărbunilor efectuată în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apă, materialele depunându-se în ordinea greutății lor specifice. [După fr. alluvionnement].

ALUVIONÁRE f. 1) Proces care constă în depunere de aluviuni. 2) Metodă de concentrare a minereurilor și a cărbunelui cu ajutorul unui curent de apă, fiecare material depunându-se conform greutății sale specifice. /<fr. alluvionnement

ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. alluvionnaire.

ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. alluvionnaire.

ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. Teren aluvionar. – Pronunțat: -vi-o-.

ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnaire.

aluvionár (-vi-o-) adj. m., pl. aluvionári; f. aluvionáră, pl. aluvionáre

aluvioná vb., ind. prez. 3 sg. aluvioneáză

aluvionár adj. m. (sil. -vi-o-), pl. aluvionári; f. sg. aluvionáră, pl. aluvionáre

aluvionár, ~ă a [At: DA ms / P: -vi-o-/ Pl: ~i, -e / E: fr alluvionnaire] Aluvial.

ALUVIONÁR adj. v. aluvial.

ALUVIONÁR, -Ă adj. Aluvial. [Pron. -vi-o-. / < fr. alluvionnaire].

ALUVIONÁ vb. intr a depune aluviuni. (< fr. alluvionner)

ALUVIONÁR, -Ă adj. referitor la aluviuni. (< fr. alluvionnaire)

ALUVIONÁR ~ă (~i, ~e) Care este format din aluviuni. [Sil. -vi-o-] /<fr. alluvionnaire

Intrare: aluvionare
aluvionare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aluvionare aluvionarea
plural aluvionări aluvionările
genitiv-dativ singular aluvionări aluvionării
plural aluvionări aluvionărilor
vocativ singular
plural
Intrare: aluviona
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aluviona aluvionare aluvionat aluvionând singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) aluvionea (să) aluvioneze aluviona aluvionă aluvionase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) aluvionea (să) aluvioneze aluvionau aluviona aluvionaseră
Intrare: aluvionar
aluvionar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aluvionar aluvionarul aluviona aluvionara
plural aluvionari aluvionarii aluvionare aluvionarele
genitiv-dativ singular aluvionar aluvionarului aluvionare aluvionarei
plural aluvionari aluvionarilor aluvionare aluvionarelor
vocativ singular
plural