Din totalul de 24 sunt afișate 20 definiții pentru alterna, alternare   conjugări / declinări

ALTERNÁRE, alternări, s. f. Acțiunea de a alterna și rezultatul ei. – V. alterna.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁRE, alternări, s. f. Acțiunea de a alterna și rezultatul ei. – V. alterna.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁRE, alternări, s. f. Acțiunea de a alterna și rezultatul ei. Alternare de versuri și proză.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁRE, alternări, s. f. Acțiunea de a alterna și rezultatul ei.

Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alternáre s. f., g.-d. art. alternắrii; pl. alternắri

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

alternáre s. f., g.-d. art. alternării; pl. alternări

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alternáre sf [At: IORGA, C. I. 21 / Pl: -nări / E: alterna] 1 Schimbare pe rând Și: alternat1 (1). 2 Succedare Și: alternat1 (2).

Sursa: MDA2 (2010) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁRE s. alternanță, rotație, succesiune. (~ culturilor.)

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁRE s.f. Acțiunea de a alterna și rezultatul ei. ◊ (Biol.) Alternare de generații = succesiune regulată a unei generații sexuate cu alta asexuată. [< alterna].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

alternare f. 1. fapta de a alterna; 2. lucrare alternativă.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*alternare f. Acțiunea de a alterna.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁ, alternez, vb. I. Intranz. și tranz. 1. A reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale. 2. Intranz. (Despre sunete) A se schimba prin alternanțe (2). – Din fr. alterner, lat. alternare.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁ, alternez, vb. I. Intranz. și tranz. 1. A reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale. 2. Intranz. (Despre sunete) A se schimba prin alternanțe (2). – Din fr. alterner, lat. alternare.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁ, alternez, vb. I. Intranz. (Despre două elemente diferite sau cu roluri diferite; al doilea element se introduce prin prep. « cu ») 1. A lua pe rînd unul locul altuia, a reveni succedîndu-se unul după altul, a se schimba unul cu altul. Ziua alternează cu noaptea. ◊ Tranz. Alternez munca cu odihna. 2. (Despre sunete) A varia, a se schimba în diferitele forme gramaticale ale aceluiași cuvînt sau în cuvintele aparținînd aceleiași familii. « A » alternează cu « e » în declinarea și în familia cuvîntului « fată ». - Prez. ind. și: (învechit) altérn (ODOBESCU, S. I 388).

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁ, alternez, vb. I. Intranz. 1. A reveni succesiv, a lua pe rând unul locul altuia. ♦ Tranz. A face să ia, pe rând, unul locul altuia. 2. (Despre sunete) A se schimba în diferitele forme gramaticale ale aceluiași cuvânt sau în cuvintele din aceeași familie. – Fr. alterner (lat. lit. alternare).

Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alterná (a ~) vb., ind. prez. 3 alterneáză

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

alterná vb., ind. prez. 1 sg. alternéz, 3 sg. și pl. alterneáză

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alterná [At: ODOBESCU, S. I, 368 / Pzi: -nez, (rar) altern / E: fr alterner] 1-2 vir A (se) schimba pe rând. 3 vi A veni unul după altul, în rând. 4 vtf A face să urmeze pe rând.

Sursa: MDA2 (2010) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁ vb. I. intr. 1. A se schimba pe rând, a reveni succedându-se unul în urma celuilalt. 2. (Despre sunete) A varia de la o formă gramaticală la alta a aceluiași cuvânt sau în cuvinte din aceeași familie. [< fr. alterner, cf. lat. alternare].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNÁ vb. I. intr., tr a (se) schimba pe rând, a reveni, a face să revină succesiv. II. intr. (despre sunete) a se schimba prin alternanță (2). (< fr. alterner, lat. alternare)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink