2 intrări

21 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

alimentát1 sn [At: MD ms / Pl: ~uri / E: alimenta] 1 Hrănire. 2 (Ind) Alimentare (2).

alimentát2, a [At: DA / Pl: ~ați, -e / E: alimenta] 1 (D. ființe) Hrănit2. 2 (Ind) Care este aprovizionat cu combustibilul sau cu materia primă necesară pentru o bună funcționare.

ALIMENTÁT adj. hrănit, nutrit. (Bine ~.)

alimentá v [At: HAMANGIU, C. C. 54 / Pzi: -téz / E: fr alimenter] 1-2 vtr A (se) hrăni. 3-4 vtr (D. o mașină industrială) A (se) aproviziona cu combustibilul sau cu materia primă necesare pentru o bună funcționare. 5 vt (Jur) A acorda mijloace de trai. 6 vt (Fig; d. conflicte, stări neplăcute etc.) A duce la accentuare.

ALIMENTÁ, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. Tranz. și refl. A (se) aproviziona. 3. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instalații, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. – Din fr. alimenter.

ALIMENTÁ, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. Tranz. și refl. A (se) aproviziona. 3. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instituții, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. – Din fr. alimenter.

ALIMENTÁ, alimentez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire ia ființe) A hrăni. La cămin copiii sînt alimentați cu grijă. 2. A furniza în mod regulat un lucru necesar; a aproviziona cu combustibil sau materie primă. Înainte de a se lumina de ziuă, cu tot viscolul ce se înverșuna, un tren încărcat cobora spre uzină, ca să alimenteze cu minereu furnalele flămînde. CĂLUGĂRU, O. P. 470. Apele cristaline din munte... alimentează rîul tulbure din șes. IBRĂILEANU, A. 77.

ALIMENTÁ, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) hrăni. 2. Tranz. A furniza în mod regulat un lucru necesar; a aproviziona. – Fr. alimenter.

alimentá (a ~) vb., ind. prez. 3 alimenteáză

alimentá vb., ind. prez. 1 sg. alimentéz, 3 sg. și pl. alimenteáză

ALIMENTÁ vb. v. întreține, menține.

ALIMENTÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) hrăni, a (se) nutri (cu alimente). ♦ tr. A întreține, a menține. 2. tr. A aproviziona cu ceva necesar traiului. ♦ A aproviziona, a da cele necesare pentru funcționare (unui motor, unei mașini etc.). ◊ (Sport) A alimenta cu mingi = a pasa mingile (cuiva), a trimite mingile în direcția unui jucător. [< fr. alimenter, cf. it. alimentare].

ALIMENTÁ vb. I. tr., refl. a (se) hrăni, a (se) nutri (cu alimente). II. tr. 1. a aproviziona cu ceva necesar traiului. 2. a furniza cele necesare pentru funcționarea unui motor, a unei mașini etc. (< fr. alimenter, lat. alimentare)

A ALIMENTÁ ~éz tranz. 1) (ființe, plante) A trata cu alimente, pentru a menține existența; a întreține cu hrană; a hrăni. 2) (mașini, instalații, întreprinderi etc.) A asigura cu cele necesare pentru funcționare sau pentru activitate; a aproviziona. ~ cu combustibil. /<fr. alimenter

alimentà v. 1. a nutri, a da alimente; 2. a întreține: a alimenta focul, ura.

*alimentéz v. tr. (d. aliment; fr. alimenter). Nutresc. Fig. Întrețin, fomentez: demagogiĭ alimentează ura săraculuĭ contra bogatuluĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALIMENTÁT adj. hrănit, nutrit. (Bine ~.)

ALIMENTÁ vb. a (se) hrăni, a mînca, a (se) nutri. (Se ~ bine.)

alimentá vb. v. ÎNTREȚINE. MENȚINE.

Intrare: alimenta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) alimenta alimentare alimentat alimentând singular plural
alimentea alimentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alimentez (să) alimentez alimentam alimentai alimentasem
a II-a (tu) alimentezi (să) alimentezi alimentai alimentași alimentaseși
a III-a (el, ea) alimentea (să) alimenteze alimenta alimentă alimentase
plural I (noi) alimentăm (să) alimentăm alimentam alimentarăm alimentaserăm, alimentasem*
a II-a (voi) alimentați (să) alimentați alimentați alimentarăți alimentaserăți, alimentaseți*
a III-a (ei, ele) alimentea (să) alimenteze alimentau alimenta alimentaseră
Intrare: alimentat
alimentat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alimentat alimentatul alimenta alimentata
plural alimentați alimentații alimentate alimentatele
genitiv-dativ singular alimentat alimentatului alimentate alimentatei
plural alimentați alimentaților alimentate alimentatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)