alimentare sf [At: DA / Pl: ~tari / E: alimenta] 1 Hrănire. 2 (Ind) Aprovizionare cu combustibilul sau cu materia primă necesară pentru o bună funcționare Si: alimentat¹ (2). 3 (Fig) Accentuare.

*ALIMENTARE, *ALIMENTAȚIUNE, *ALIMENTAȚIE sf. Faptul, felul de a (se) alimenta [fr.].

ALIMENTARE, alimentări, s. f. Acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei. 1. Hrănire, alimentație; hrană. Copilul primește în asemenea așezăminte o alimentare completă și rațională. SAHIA, U.R.S.S. 134. 2. Procurare, furnizare a materialului necesar (materie primă, energie etc.). V. aprovizionare. Alimentarea industriei cu materia primă necesară.

ALIMENTARE, alimentări, s. f. Acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei.

ALIMENTARE s.f. Acțiunea de a alimenta și rezultatul ei; alimentație, aprovizionare. [< alimenta].

ALIMENTA, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. Tranz. și refl. A (se) aproviziona. 3. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instalații, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. – Din fr. alimenter.

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sprijin material acordat periodic de către o persoană alteia, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Magazin în care se vând alimente. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

alimenta v [At: HAMANGIU, C. C. 54 / Pzi: ~tez / E: fr alimenter] 1-2 vtr A (se) hrăni. 3-4 vtr (D. o mașină industrială) A (se) aproviziona cu combustibilul sau cu materia primă necesare pentru o bună funcționare. 5 vt (Jur) A acorda mijloace de trai. 6 vt (Fig; d. conflicte, stări neplăcute etc.) A duce la accentuare.

alimentar, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr alimentaire, lat alimentarius] 1 a Privitor la alimente. 2 a (Jur) Care face cuiva cu putință procurarea mijloacelor de trai. 3 a (Îs) Industrie ~ă Industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. 4 a (Îs) Pensie ~ă Sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească Si: pensie de întreținere. 5 sf Băcănie.

*ALIMENTA (-tez) l. vb. tr. 1 A da hrană: produsele agriculturei alimentează cea mai mare parte a populațiunii noastre ¶ 2 A înzestra cu ceva necesar vieții de toate zilele: ~ orașul cu apă ¶ 3 fig. A întreține puterea unui lucru, a nu-l lăsa să slăbească: bătrîna se silea să alimenteze slaba lumină a candelei (FIL.) ¶ 4 fig. A ajuta la menținerea unor anumite stări sufletești, a le da putere: demagogia alimentează toate pasiunile urîte ale celor inculți ¶ 5 ⚖️ A da alimente, mijloace de traiu. II. vb. refl. A se hrăni [fr.].

*ALIMENTAR adj. 1 Privitor la alimente, la hrană: regim ~; substanțe ~e, substanțe care au proprietăți nutritive ¶ 2 ⚖️ Pensiune ~ă, sumă fixată de tribunal pentru întreținerea de către soț, în timpul divorțului sau după el, a soției ori copiilor [fr. < lat.].

ALIMENTA, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. Tranz. și refl. A (se) aproviziona. 3. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instituții, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. – Din fr. alimenter.

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Băcănie. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

ALIMENTA, alimentez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la ființe) A hrăni. La cămin copiii sînt alimentați cu grijă. 2. A furniza în mod regulat un lucru necesar; a aproviziona cu combustibil sau materie primă. Înainte de a se lumina de ziuă, cu tot viscolul ce se înverșuna, un tren încărcat cobora spre uzină, ca să alimenteze cu minereu furnalele flămînde. CĂLUGĂRU, O. P. 470. Apele cristaline din munte... alimentează rîul tulbure din șes. IBRĂILEANU, A. 77.

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimentare privitor la alimente, la hrană. Produse alimentare. Industrie alimentară. Regim alimentar. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care o plătește cineva, la intervale regulate (de obicei lunar), unei persoane pe care are obligația s-o întrețină.

ALIMENTARĂ, alimentare, s. f. Magazin de stat pentru vînzarea articolelor necesare hranei oamenilor.

ALIMENTA, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) hrăni. 2. Tranz. A furniza în mod regulat un lucru necesar; a aproviziona. – Fr. alimenter.

ALIMENTAR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește, lunar, unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. – Fr. alimentaire (lat. lit. alimentarius).

ALIMENTA vb. I. 1. tr., refl. A (se) hrăni, a (se) nutri (cu alimente). ♦ tr. A întreține, a menține. 2. tr. A aproviziona cu ceva necesar traiului. ♦ A aproviziona, a da cele necesare pentru funcționare (unui motor, unei mașini etc.). ◊ (Sport) A alimenta cu mingi = a pasa mingile (cuiva), a trimite mingile în direcția unui jucător. [< fr. alimenter, cf. it. alimentare].

ALIMENTAR, -Ă adj. Referitor la alimente; care servește ca aliment. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. // s.f. Unitate comercială care vinde alimente. [Cf. fr. alimentaire].

ALIMENTA vb. I. tr., refl. a (se) hrăni, a (se) nutri (cu alimente). II. tr. 1. a aproviziona cu ceva necesar traiului. 2. a furniza cele necesare pentru funcționarea unui motor, a unei mașini etc. (< fr. alimenter, lat. alimentare)

ALIMENTAR, -Ă I. adj. referitor la alimente; care servește ca aliment. ♦ pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pentru întreținere. II. s. f. unitate comercială unde se vând alimente. (< fr. alimentaire, lat. alimentarius)

alimenta vb. I (fin.) A depune bani într-un cont ◊ „Vlad trebuie neapărat să-și alimenteze contul întrucât a ajuns la roșu.” (din fr. alimenter)

A ALIMENTA ~ez tranz. 1) (ființe, plante) A trata cu alimente, pentru a menține existența; a întreține cu hrană; a hrăni. 2) (mașini, instalații, întreprinderi etc.) A asigura cu cele necesare pentru funcționare sau pentru activitate; a aproviziona. ~ cu combustibil. /<fr. alimenter

ALIMENTAR ~ă (~i, ~e) Care ține de alimente; propriu alimentelor. Regim ~. Produse ~e. ◊ Pensie ~ă sumă de bani pe care o plătește cineva unei persoane pe care este obligat s-o întrețină. /<fr. alimentaire, lat. alimentarius

ALIMENTARĂ ~e f. Magazin în care se vând produse alimentare. /<fr. alimentaire, lat. alimentarius

alimentà v. 1. a nutri, a da alimente; 2. a întreține: a alimenta focul, ura.

alimentar a. ce poate servi de aliment: regim alimentar; pensiune alimentară, plătită anual în urma unei sentințe judecătorești.

*alimentár, -ă adj. (lat. alimentarius). Care poate servi ca aliment: plantă alimentară. Destinat pentru alimente: pensiune alimentară.

*alimentațiúne f. (d. alimentez). Acțiunea de a alimenta. – Și -áție și -áre.

*alimentéz v. tr. (d. aliment; fr. alimenter). Nutresc. Fig. Întrețin, fomentez: demagogiĭ alimentează ura săraculuĭ contra bogatuluĭ.

alimentare (hrănire) s. f., g.-d. art. alimentării; pl. alimentări

alimentare (hrănire) s. f., g.-d. art. alimentării; pl. alimentări

alimentare s. f., g.-d. art. alimentării; pl. alimentări

alimenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. alimentez, 3 alimentează; conj. prez. 1 sg. să alimentez, 3 să alimenteze

alimentar adj. m., pl. alimentari; f. alimentară, pl. alimentare

alimentară (magazin) (înv.) s. f., g.-d. art. alimentarei; pl. alimentare

alimenta (a ~) vb., ind. prez. 3 alimentează

alimentar adj. m., pl. alimentari; f. alimentară, pl. alimentare

alimentară (magazin) (înv.) s. f., g.-d. art. alimentarei, pl. alimentare

alimenta vb., ind. prez. 1 sg. alimentez, 3 sg. și pl. alimentează

alimentar adj. m., pl. alimentari; f. sg. alimentară, pl. alimentare

ALIMENTARE s. v. întreținere, menținere.

ALIMENTARE s. v. alimentație.

alimentare s. v. ÎNTREȚINERE. MENȚINERE.

ALIMENTARE s. alimentație, hrănire, mîncare, mîncat, nutrire, nutriție. (În timpul ~.)

ALIMENTA vb. v. întreține, menține.

ALIMENTA vb. v. mânca.

ALIMENTA vb. a (se) hrăni, a mînca, a (se) nutri. (Se ~ bine.)

alimenta vb. v. ÎNTREȚINE. MENȚINE.

canal de alimentare, (engl.= supply channel) 1. calea de acces a lavelor în timpul erupției vulcanice, care se dezvoltă sub terminația craterului și face legătura dintre acestea și cuptorul vulcanic (camera magmatică). C.a. are o dispoziție verticală, înclinată sau uneori prezintă ramificații; secțiunea sa este circulară sau eliptică, cu tendință de aplatizare în adâncime. C.a. poate fi umplut cu lavă topită, material piroclastic sau o brecie vulcanică. Sin. coș vulcanic; 2. c. de eroziune (sedim.) megastructură sedimentară realizată prin acțiunea unui curent puternic de apă asupra substratului. Un c.a. trunchiază laminele sau stratele orizontale în care s-a încastrat și este, de regulă, colmatat cu material terigen.

PROGRAMUL ALIMENTAR MONDIAL (P.A.M.; în engl.: World Food Programme – W.F.P.), organ subsidiar al Adunării Generale a O.N.U. și al F.A.O. de asistență multilaterală, cu sediul la Roma, creat în 1961 (își începe activitatea în 1963), în scopul de a ajuta cu alimente țările în curs de dezvoltare, statele victime ale unor catastrofe naturale sau după conflicte civile și militare. Resursele P.A.M. provin din contribuții voluntare ale statelor membre ale O.N.U. ȘI F.A.O.