16 definiții pentru alegorie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alegorie sf [At: MINEIUL (1776), 5 pr. / V: (înv) alig~ / Pl: ~ii / E: fr allégorie, lat allegoria] 1 Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. 2 Operă literară sau plastică folosind alegoria (1) (fabulă, parabolă etc.). 3 (Muz) compoziție care dă impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare.

ALEGORÍE, alegorii, s. f. 1. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. 2. Operă literară sau plastică folosind această formă de expresie (fabulă, parabolă etc.). – Din fr. allégorie, lat. allegoria.

ALEGORÍE, alegorii, s. f. 1. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. 2. Operă literară sau plastică folosind această formă de expresie (fabulă, parabolă etc.) – Din fr. allégorie, lat. allegoria.

ALEGORÍE, alegorii, s. f. Procedeu artistic constînd în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. Cimpoieșul își dezvălește... toate florile ritoricei, împodobindu-și vorba... cu alegorii și cu metafore. DACIA LIT. I 36.

ALEGORÍE, alegorii, s. f. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. – Fr. allégorie (lat. lit. allegoria).

ALEGORÍE s.f. 1. Procedeu artistic care constă în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete, constituind o imagine unitară. ♦ Pictură, sculptură etc. care reprezintă o idee abstractă. 2. (Muz.) Compoziție care dă impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare. [Pl. -ii, gen. -iei. / cf. fr. allégorie, it., lat., gr. allegoria].

ALEGORÍE s. f. 1. procedeu artistic, bazat pe metaforă, constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. 2. operă plastică sau literară care folosește acest procedeu. 3. (muz.) compoziție care dă impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare. (< fr. allégorie, lat., gr. allegoria)

ALEGORÍE ~i f. 1) Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei printr-o imagine. 2) Operă artistică în care se folosește acest procedeu. 3) Figură de stil constituită dintr-un șir de metafore, comparații și personificări. 4) Compoziție muzicală care face impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare. [G.-D. alegoriei] /<fr. allégorie, lat. allegoria

alegorie f. 1. figură de stil: metaforă continuă; 2. ficțiune poetică în care se personifică ființe morale sau abstracte: Mitologia e un izvor de alegorii.

*alegoríe f. (vgr. allegoría, d. állos, altu, și agoreuo, vorbesc. V. parigorie. Ret. Ficțiune care prezentă spirituluĭ un obĭect care să-țĭ aducă aminte de ceva: ascunzînd Adevăru în fundu uneĭ fîntînĭ, poețiĭ aŭ făcut o alegorie (V. retorică). Pictură saŭ sculptură care prezentă o ideĭe abstractă: tablou Calomniiĭ de Apele era o măreață alegorie, un schelet armat c’o coasă e alegoria morțiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alegoríe s. f., art. alegoría, g.-d. art. alegoríei; pl. alegoríi, art. alegoríile

alegoríe s. f., art. alegoría, g.-d. art. alegoríei; pl. alegoríi, art. alegoríile


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

alegorie (lat. allegoria „vorbire figurată”), figură de stil care constă în folosirea unei metafore – sau a unui simbol – în expunerea narativă sau plastică a unei idei abstracte (A): „A statelor greoaie care trebuie împinse Și trebuiesc luptate războaiele aprinse.” (Eminescu) În poezie, a. este o metaforă narativă sau, cum i se mai spune, o metaforă „continuă” sau „prelungită”. Mai rar poate fi și un simbol narativ. Sin. inversio.

ALEGORIE (fr. allégorie < lat. gr. allegoria, a vorbi altfel) Figură de stil alcătuită dintr-o înșiruire de metafore (v.) sensul literal substituindu-se altuia, ascuns. Frecvent folosită în fabulă, dar și în alte opere literare versificate (poeme, epopei etc.). În Miorița, de exemplu, ideea morții baciului moldovean este alegoric exprimată de poetul anonim printr-un șir de metafore, ce alcătuiesc o alegorie: ...Să le spui curat Că m-am însurat C-o mîndră crăiasă, A lumii mireasă, Că la nunta mea A căzut o stea, Soarele și luna Mi-au ținut cununa, Brazi și păltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Păsări lăutari, Păsărele mii... Și stele făclii... Din acest exemplu se vede ca alegoria este o construcție de stil care prelungește sau modifică metafora. În poezie, ea apare deci ca o metaforă continuă sau prelungită. Dimitrie Cantemir, în a sa Istorie ieroglifică, prin folosirea alegoriei în ilustrarea rivalităților dintre Cantemirești și Cantacuzini, realizează primul roman alegoric din literatura română. De asemenea, Noapte de decembrie de Al. Macedonski și Luceafărul de M. Eminescu sînt alegorii. Forma alegorică a făcut posibilă exprimarea ocolită a unor idei îndrăznețe sau contrazicerea unor concepții (Chivără roșie, Mărul de lîngă drum de M. Beniuc). Ex. Sînt măr de lîngă drum și fără gard La mine-n ramuri poame roșii ard. Drumețule, să iei fără sfială, Că n-ai să dai la nimeni socoteală. Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam, Adu-l țărînii ce sub mine-o am. E țara ce pe sînul ei ne ține, Hrănindu-ne, pe tine și pe mine. (Mărul de lîngă drum) În poeme și fabule, alegoriile sînt închise, adică dintre cei doi termeni, cel propriu și cel figurat, recunoaștem ușor pe cel abstract, sub învelișul concret al celui de al doilea, pe cînd în ghicitori ele sînt deschise, deoarece termenul exprimat al comparației acoperă parțial pe cel neexprimat, care urmează să fie dedus. Alegoria e folosită și în domeniul artelor plastice (sculptura, pictura), așa-zisa alegorie plastică (reprezentarea justiției printr-o femeie legată la ochi și ținînd în mînă o balanță).

Intrare: alegorie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alegorie
  • alegoria
plural
  • alegorii
  • alegoriile
genitiv-dativ singular
  • alegorii
  • alegoriei
plural
  • alegorii
  • alegoriilor
vocativ singular
plural

alegorie

  • 1. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Cimpoieșul își dezvălește... toate florile ritoricei, împodobindu-și vorba... cu alegorii și cu metafore. DACIA LIT. I 36.
      surse: DLRLC
  • 2. Operă literară sau plastică folosind această formă de expresie (fabulă, parabolă etc.).
    surse: DEX '09 DN
  • 3. muzică Compoziție care dă impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare.
    surse: DN

etimologie: