15 definiții pentru albinar

albinár sm [At: MARIAN, INS. 191 / Pl: ~i / E: albină + -ar] 1 (Pop) Apicultor. 2 (Orn) Prigoare (Merops apiaster).

ALBINÁR, albinari, s. m. 1. (Pop.) Apicultor. 2. (Ornit.) Prigorie. – Albină + suf. -ar.

ALBINÁR, albinari, s. m. 1. (Pop.) Apicultor. 2. (Ornit.) Prigoare. – Albină + suf. -ar.

ALBINÁR, albinari, s. m. (Popular) Prisăcar.

ALBINÁR, albinari, s. m. 1. (Pop.) Prisăcar. 2. (Ornit.) Albinărel. – Din albină + suf. -ar.

albinár s. m., pl. albinári

albinár s. m., pl. albinári

ALBINÁR s. v. apicultor.

ALBINÁR s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar.

ALBINÁR ~i m. Persoană care se ocupă cu albinăritul; prisăcar; stupar; apicultor. /albină + suf. ~ar

albinar m. cel ce trăiește din creșterea albinelor.

albinár m. (d. albină). Apicultor, crescător de albine (stupar, prisăcar).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALBINÁR s. apicultor, prisăcar, stupar, (înv. și reg.) mierár. (~ se ocupă cu creșterea albinelor.)

albinár s. v. ALBINĂREL. FURNICAR. PRIGORIE. VIESPAR.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

albinar, albinari s. m. muncitor

Intrare: albinar
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albinar albinarul
plural albinari albinarii
genitiv-dativ singular albinar albinarului
plural albinari albinarilor
vocativ singular
plural