opțiuni

2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ajunare sf [At: CORESI, PS. 312 / Pl: ~nări / E: ajuna] 1 Postit. 2 (Fig) Înfometare.

ajunáre f. Post, postire.

ajuna vi [At: DOSOFTEI, V. S. 31/2 / V: (reg) agiu~[1] / Pzi: ~nez, (înv) ajun / E: ml *adjunare] 1 A ține post complet. 2 (Fig) A răbda de foame.

  1. Varianta agiuna nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. 1. (În practicile religioase) A nu mânca nimic, a ține post complet. 2. Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.

AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. 1. (În practicile religioase) A nu mânca nimic, a ține post complet. 2. Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.

AJÚNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. (Regional) (în practicile religioase) A se abține de la orice mîncare, a ține post complet. Cît fuseși la mă-ta fată, Postii săptămîna toată... Dumineca ajunai, Pînă mi te căpătai. TEODORESCU, P. P. 271. ♦ Fig. A răbda de foame. Cine ar putea spune... zilele petrecute în lacrămi... nopțile fără somn și zilele ajunînd! RETEGANUL, P. IV 63.

AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. (În practicile religioase) A ține post complet. ♦ Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.

A AJUNÁ ~éz intranz. 1) rel. A ține post complet; a se abține cu totul de la mâncare. ~ vinerea. 2) A îndura foame; a nu mânca nimic. /<lat. adjunare

ajunà v. a nu mânca, a posti. [Lat. ADJEJUNARE].

2) ajún și -éz v. intr. (a 4 și lat. ajúno îld. ejúno și jejúno, -áre, id. V. dejun). Postesc de tot, nu mănînc de loc: bătrîna ajună (Agrb. Înt. 115).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ajuná (a ~) vb., ind. prez. 3 ajuneáză

ajuná vb., ind. prez. 1 sg. ajunéz, 3 sg. și pl. ajuneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AJUNÁRE s. v. postire.

AJUNARE s. (BIS.) postire.

AJUNÁ vb. v. posti.

AJUNA vb. (BIS.) a posti.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ajuná, ajun, vb. intranz. – A nu mânca nimic într-o zi, dar mai ales în zi de post. – Lat. ajunare < jejunare (Felecan 2011: 269); Cuv. rom. preluat în magh. (aszunál) (Bakos 1982).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ajuna, ajunez v. i. 1. (deț.) a fi pedepsit, a sta la carceră 2. a nu avea / a nu întreține relații sexuale

Intrare: ajunare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ajunare
  • ajunarea
plural
  • ajunări
  • ajunările
genitiv-dativ singular
  • ajunări
  • ajunării
plural
  • ajunări
  • ajunărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ajuna
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajuna
  • ajunare
  • ajunat
  • ajunatu‑
  • ajunând
  • ajunându‑
 singular plural
  • ajunează
  • ajunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajunez
 (să)
  • ajunez
  • ajunam
  • ajunai
  • ajunasem
a II-a (tu)
  • ajunezi
 (să)
  • ajunezi
  • ajunai
  • ajunași
  • ajunaseși
a III-a (el, ea)
  • ajunează
 (să)
  • ajuneze
  • ajuna
  • ajună
  • ajunase
plural I (noi)
  • ajunăm
 (să)
  • ajunăm
  • ajunam
  • ajunarăm
  • ajunaserăm
  • ajunasem
a II-a (voi)
  • ajunați
 (să)
  • ajunați
  • ajunați
  • ajunarăți
  • ajunaserăți
  • ajunaseți
a III-a (ei, ele)
  • ajunează
 (să)
  • ajuneze
  • ajunau
  • ajunară
  • ajunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ajunare

etimologie:

ajuna

  • 1. în practicile religioase A nu mânca nimic, a ține post complet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: posti un exemplu
    exemple
    • Cît fuseși la mă-ta fată, Postii săptămîna toată... Dumineca ajunai, Pînă mi te căpătai. TEODORESCU, P. P. 271.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat A răbda de foame.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cine ar putea spune... zilele petrecute în lacrămi... nopțile fără somn și zilele ajunînd! RETEGANUL, P. IV 63.
      surse: DLRLC

etimologie: