2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agramat, ~ă [At: CONTEMP, Seria II, 1948, nr. 111, 4/3/ Pl: ~ați, ~e / E: lat agrammatos] 1-2 smf, a (Persoană) care face greșeli elementare de limbă. 3 a (Pex) Ignorant. 4 a (Pex) Incult. 5 a (D. texte scrise) Care conține greșeli elementare de gramatică și ortografie.

AGRAMÁT, -Ă, agramați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care face greșeli elementare de limbă; p. ext. ignorant, incult. 2. Adj. Care conține greșeli elementare de gramatică și de ortografie. – Din lat. agrammatos.

AGRAMÁT, -Ă, agramați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care face greșeli elementare de limbă; p. ext. ignorant, incult. 2. Adj. Care conține greșeli elementare de gramatică și de ortografie. – Din lat. agrammatos.

AGRAMÁT, -Ă, agramați, -te, adj. (Livresc) 1. (Despre oameni, adesea substantivat) (Persoană) care face greșeli elementare de limbă, deși se pretinde om cult; p. ext. ignorant. 2. (Despre un text scris) Care conține greșeli de ortografie și de gramatică, dovedind incultură, ignoranță. Frază agramată.

AGRAMÁT, -Ă, agramați, -te, adj., s. m. și f. 1.. Adj., s. m. și f. (Persoană) care face greșeli elementare de limbă, deși se pretinde om cult; p. ext. ignorant. 2. Adj. Care conține greșeli elementare de ortografie și de gramatică. – Lat. lit. agrammatos (< gr.).

AGRAMÁT, -Ă 1. adj., s.m. și f. (Liv.) (Cel) care în vorbire face greșeli elementare de limbă; (p. ext.) ignorant, incult. 2. adj. (Despre texte) Care conține greșeli de ortografie și de gramatică. [< lat., gr. agrammatos].

AGRAMÁT, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care face greșeli elementare de gramatică; ignorant, incult. II. adj. care conține greșeli de exprimare și de ortografie. (< lat., gr. agrammatos)

AGRAMÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (despre persoane) Care face greșeli elementare de gramatică. 2) (despre ceva scris) Care conține greșeli elementare de gramatică și de ortografie. /<lat. agrammatos

agramat a. neștiutor de carte, ignorant.

*agrámat, -ă adj. și s. (vgr. agrámmatos; a-, fără, și grámmata, litere). Neștiutor de carte, ignorant.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agramát (a-gra-) adj. m., s. m., pl. agramáți; adj. f., s. f. agramátă, pl. agramáte

agramát adj. m., s. m. (sil. -gra-), pl. agramáți; f. sg. agramátă, pl. agramáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AGRAMÁT adj., s. v. ignorant, incult, necultivat, neinstruit, neînvățat, prost, simplu.

agramat adj., s. v. IGNORANT. INCULT. NECULTIVAT. NEINSTRUIT. NEÎNVĂȚAT. PROST. SIMPLU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

agramát (agramátă), adj. – Incult, neinstruit. Gr. ἀγράμματος (sec. XVIII). Accentul agrámat (DAR) nu ne este cunoscut.

Intrare: agramat (adj.)
agramat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-gra-mat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agramat
  • agramatul
  • agramatu‑
  • agrama
  • agramata
plural
  • agramați
  • agramații
  • agramate
  • agramatele
genitiv-dativ singular
  • agramat
  • agramatului
  • agramate
  • agramatei
plural
  • agramați
  • agramaților
  • agramate
  • agramatelor
vocativ singular
plural
Intrare: agramat (s.m.)
  • silabație: a-gra-mat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agramat
  • agramatul
  • agramatu‑
plural
  • agramați
  • agramații
genitiv-dativ singular
  • agramat
  • agramatului
plural
  • agramați
  • agramaților
vocativ singular
  • agramatule
  • agramate
plural
  • agramaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

agramat (adj.)

  • 1. Care face greșeli elementare de limbă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Care conține greșeli elementare de gramatică și de ortografie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Frază agramată.
      surse: DLRLC

etimologie:

agramat, -ă (persoană) agramat agramată

etimologie: