29 de definiții pentru aglică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AGLÍCĂ, aglice, s. f. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunze penate, cu flori albe sau rozalbe, parfumate, dispuse în inflorescențe (Filipendula vulgaris). – Din bg. aglika, sb. jaglika.

aglícă sf [At: HEM 515 / V: -íce, -íciu, -íș, agríce, iglíce, oglíce / Pl: ~ice / E: bg аглика, srb jaglika] Planta erbacee Spirea Filipendula, din familia rozaceelor, cu frunze penate, cu flori albe sau roz-albe, parfumate, dispuse în inflorescențe.

AGLÍCĂ, aglice, s. f. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunze penate, cu flori albe sau rozalbe, parfumate, dispuse în inflorescențe. (Filipendula vulgaris). – Din bg. aglika, scr. jaglika.

AGLÍCĂ, aglice, s. f. Plantă de pajiște din familia rozaceelor, cu tulpină solidă și cu inflorescență de floricele albe sau roz-albe parfumate (Vemaria). Din treacăt ici și colo, să culegi... Margarete, scînteioare și aglice. TOPÎRCEANU, B. 44. Frunză verde trei aglice. ȘEZ. IV 142, Foicica de aglică, Pivnicioara-i mititică. Cîrcimăreasa frumușică. TEODORESCU, P. P. 331.

AGLÍCĂ, aglice, s. f. Plantă cu inflorescența compusă din flori albe sau rozalbe, parfumate. (Spiraea filipendula). – Bg. aglika (sb. jaglika).

AGLÍCĂ ~ce f. Plantă erbacee care crește prin pajiști și pășuni, cu flori albe sau roz, foarte parfumate, și fructe capsule. [Sil. a-gli-] /<bulg. aglica, sb. jaglika

aglică f. plantă cu flori albe și cu miros plăcut de portocale, numită în Mold. teișor (Spiraea filipendula). [Serb. IAGLIKA].

aglícă și (Gorj) oglică f., pl. ĭ (bg. aglika, sîrb. jaglika, aglică. Cp. și vgr. aglis, cățel de usturoĭ. V. Bern. 1,443). O plantă erbacee rozacee cu florĭ albe sau roșiatice odorante așezate în corimbĭ și cu fructe capsulare (spiraea filipéndula sau filipendula hexapétala). Rădăcinile eĭ tuberculoase proaspete miroase a florĭ de portocale, conțin amidon și tanin, și de aceĭa-s alimentare și astringente. – Se numește și teișor.

ogli[1] sf vz aglică

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

oglicie[1] sf vz aglică

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

agli (a-gli-) s. f., g.-d. art. aglicei; pl. aglice

aglícă s. f. (sil. -gli-), g.-d. art. aglícei; pl. aglíce

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AGLÍCĂ s. v. ciuboțica-cucului.

AGLÍCĂ s. (BOT.; Filipendula vulgaris) (reg.) ferice, ferigea, oglice, teișor, barba-caprei, ferecă-albă, floarea-soarelui-de-câmp.

AGLI s. (BOT.; Filipendula vulgaris) (reg.) ferice, ferigea, oglice, teișor, barba-caprei, ferecă-albă, floarea-soarelui-de-cîmp.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aglícă (-ci), s. f. – Plantă erbacee din familia rozaceelor. Mr. angulice, megl. glicica. Bg. aglika (Skok, R. Études slaves, III, 62), cf. sb. jaglika (Cihac; DAR), alb. aguljice. Este posibil ca toate aceste cuvinte să provină din tc. aklik „albeață, albeală”. Cf. Popescu-Ciocănel 6.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

aglícă, aglici, s.f. – (bot.) Plantă erbacee; ciuboțica-cucului, țâța-vacii (Primula elatior Hill) (Borza, 1968: 137; Vadu Izei). – Din tc. aklik „albeață”, cf. bg. aglika, srb. jaglika (DER, MDA).

aglícă, -i, s.f. – (bot.) Plantă erbacee; ciuboțica cucului, țâța vacii (Primula elatior Hill). Termen atestat în Vad (Borza 1968: 137). – Din tc. aklik „albeață”, cf. bg. aglika, srb. jaglika (DER).

aglícă, aglici, s.f. Plantă erbacee; ciuboțica-cucului, țâța-vacii (Primula elatior Hill). – Din tc. aklik „albeață”, cf. bg. aglika, srb. jaglika (DER, MDA).

Intrare: aglică
  • silabație: a-gli-că info
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agli
  • aglica
plural
  • aglice
  • aglicele
genitiv-dativ singular
  • aglice
  • aglicei
plural
  • aglice
  • aglicelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aglice
  • aglicea
plural
  • aglice
  • aglicele
genitiv-dativ singular
  • aglice
  • aglicei
plural
  • aglice
  • aglicelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agliciu
  • agliciul
plural
  • aglicii
  • agliciii
genitiv-dativ singular
  • agliciu
  • agliciului
plural
  • aglicii
  • agliciilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agliș
  • aglișul
plural
  • agliși
  • aglișii
genitiv-dativ singular
  • agliș
  • aglișului
plural
  • agliși
  • aglișilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agrice
  • agricea
plural
  • agrice
  • agricele
genitiv-dativ singular
  • agrice
  • agricei
plural
  • agrice
  • agricelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iglice
  • iglicea
plural
  • iglice
  • iglicele
genitiv-dativ singular
  • iglice
  • iglicei
plural
  • iglice
  • iglicelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oglice
  • oglicea
plural
  • oglice
  • oglicele
genitiv-dativ singular
  • oglice
  • oglicei
plural
  • oglice
  • oglicelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ogli
  • oglica
plural
  • oglice
  • oglicele
genitiv-dativ singular
  • oglice
  • oglicei
plural
  • oglice
  • oglicelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oglicie
  • oglicia
plural
  • oglicii
  • ogliciile
genitiv-dativ singular
  • oglicii
  • ogliciei
plural
  • oglicii
  • ogliciilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agli, aglicesubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunze penate, cu flori albe sau rozalbe, parfumate, dispuse în inflorescențe (Filipendula vulgaris). DEX '09 MDA2 DLRLC
    • format_quote Din treacăt ici și colo, să culegi... Margarete, scînteioare și aglice. TOPÎRCEANU, B. 44. DLRLC
    • format_quote Frunză verde trei aglice. ȘEZ. IV 142, DLRLC
    • format_quote Foicică de aglică, Pivnicioara-i mititică. Cîrcimăreasa frumușică. TEODORESCU, P. P. 331. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.