12 definiții pentru ferigea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ferigea sf [At: BARCIANU / V: ~reg~, ~icea, ~recea, fir~ / Pl: ~ele / E: ferigă + -ea] (Bot) 1 (Șîc ~-vărgată, ~-vânătă) Strașnic (Asplenium trichomanes). 2 Spinarea-lupului (Athyrium filix-femina). 3 Feriguță (Polypodium vulgare). 4 Ferigă (7) (Dryopteris filix-mas). 5 (Îf fericea) Ferigă (9) (Pteridium aquilinum). 6 (Șîc ~-albă) Aglică (Filipendula vulgaris). 7 (Îf ferecea, fericea) Vetrice (Chysanthemum vulgare). 8 (Lpl; îf firigele) Cârciumărese (Zinnia elegans).

vetrice sf [At: BARONZI, L. 147 / V: (înv) vat~, văt~, vint~, (reg) ~icie, ~i, ~ige, verti~, vitriță / Pl: ~ / E: ml *vietrix, -cis (<uietrix)] 1 (Reg; șîs ~a vătămatului) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu florile galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară Si: vetricea (2), (reg) ferecea, mărun, roman2, măruncă-neagră, iarba-raiului (Chrysanthemum vulgare). 2 (Reg) Diaree (1). 3 (Reg) Dizenterie. 4-5 (Ent; reg) (Larvă de) efemeridă2 (2).

férece și fereceá f., pl. ele (d. ferigă). Vest. Vetrice.

2) vetríce f. (sîrb. vratič, bg. vratiga și vrŭtliga, vetrice. V. vrătilică). O plantă sălbatică din familia compuselor cu proprietățĭ amare și aromatice (tanacetum vulgare). – Și fereceá.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ferecea, ferecele, s.f. (reg.) plantă denumită și vetrice.

firigea s.f. (reg.) plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori albe sau roz-albe mirositoare; aglică.

Intrare: ferigea
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferigea
  • ferigeaua
plural
  • ferigele
  • ferigelele
genitiv-dativ singular
  • ferigele
  • ferigelei
plural
  • ferigele
  • ferigelelor
vocativ singular
plural
ferecea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
fericea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firigea
  • firigeaua
plural
genitiv-dativ singular
  • firigele
  • firigelei
plural
vocativ singular
plural