12 definiții pentru aferim

aferím [At: NECULCE, ap. LET. II, 444/20 / V: -in / E: tc aferim] i, sn 1-2 (Cuvânt) care exprimă o încurajare adresată cuiva Si: admirabil, bine, bravo, perfect. 3-4 sn, i (Irn) (Cuvânt) care exprimă dezaprobare Vz halal. 5 sn Cuvânt care exprimă invocarea Si: Doamne ferește!

AFERÍM interj. (Înv.) Foarte bine, bravo! – Din tc. aferim.

AFERÍM interj. (Turcism înv.) Foarte bine, bravo! – Din tc. aferim.

AFERÍM interj. (Regional) Bine! bravo! perfect! admirabil! Aferim, Manole, Meștere Manole... Aferim, zidari, Nouă meșteri mari! TEODORESCU, P. P. 467. ◊ (Ironic) Frumooooos! tare frumos! Aferim!... coșcogea protopopoaie! zicea cuconul Ioniță cu o prefăcută supărare. HOGAȘ, DR. II 89. Aferim! buni judecători am! NEGRUZZI, S. I 305.

AFERÍM interj. (Turcism înv.) Bine! bravo! perfect! admirabil! – Tc. aferim.

AFERÍM interj. v. bine, bravo, perfect.

aferím, interj. – Bravo, foarte bine! – Mr. aferim, megl. aferon. Tc. aferim, din per. āfarῑn (Roesler 588; Șeineanu, II, 9; Lokotsch 23); cf. alb. afërim, bg. aferim.

aferim ! int. 1. (în sens bun) bravo ! prea bine! aferim ! frate Ghemiș, bine făcuși că veniși ! POP.; 2. (ironic) pentru fapte sau vorbe cari merită dezaprobare: ei, aferim, fătu meu !... primește blagoslovenia mea AL. ║ n. bravo, în sens de aprobare: dascălul doborît sub grindina laudelor și a aferimelor NEGR. [Turc. AFERIM].

aferim! interj. (turc. aferim, d. pers. aferin). Iron. Bravo, halal: aferim viteaz, viteazule!


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

aferím interj. v. BINE. BRAVO. PERFECT.

Intrare: aferim
aferim interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR