15 definiții pentru adverbial

ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. [Pr.: -bí-al] – Din fr. adverbial, lat. adverbialis.

ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. [Pr.: -bi-al] – Din fr. adverbial, lat. adverbialis.

ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. «Peste tot» este o locuțiune adverbială. – Pronunțat: -bi-al.

ADVERBIÁL, -Ă, adverbiali, -e, adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. [Pr.: -bi-al] – Fr. adverbial (lat. lit. adverbialis).

adverbiál (-bi-al) adj. m., pl. adverbiáli; f. adverbiálă, pl. adverbiále

adverbiál adj. m. (sil. -bi-al), pl. adverbiáli; f. sg. adverbiálă, pl. adverbiále

adverbiál, ~ă a [At: DA / P: ~bi-al / Pl: ~i, -e / E: fr adverbial, lat adverbialis] (D. cuvinte, construcții ale limbii) Care are valoare de adverb.

ADVERBIÁL, -Ă adj. (Despre cuvinte sau construcții gramaticale) Cu valoare de adverb. [Pron. -bi-al. / < lat. adverbialis, cf. fr. adverbial].

ADVERBIÁL, -Ă adj. (despre cuvinte, construcții gramaticale) cu valoare de adverb. (< fr. adverbial, lat. adverbialis)

ADVERBIÁL ~ă (~i, ~e) (despre cuvinte sau construcții gramaticale) Care are valoare de adverb. Locuțiune ~ă. [Sil. -bi-al] /<lat. adverbialis, fr. adverbial

adverbial a. ce joacă rolul de adverb; locuțiune adverbială, reunirea mai multor vorbe echivalente cu un adverb: totdeodată, în acelaș timp.

*adverbiál, -ă adj. (lat. adverbialis). Relativ la adverb. Locuțiune adverbială, reunirea maĭ multor vorbe echivalente c' un adverb, ca: pin [!] urmare, decĭ. Adv. În mod adverbial.

advérb sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr adverbe, lat adverbium] Parte de vorbire, care determină un verb, un adjectiv sau alt adverb, arătând locul, timpul, modul, cauza sau scopul.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ADVERBIÁL s. n. (< fr. adverbal): termen construit cu ajutorul unei forme verbale: Astfel, prepoziția franceză pour se poate construi cu forma verbală de infinitiv: pour s’amuser (la fel rom. pentru: pentru a se amuza).

ADVERBIÁL,-Ă adj. (< lat. adverbialis, cf. fr. adverbial): în sintagmele adjectiv adverbial, formă adverbială, locuțiune adverbială, numeral adverbial, perifrază adverbială și predicat adverbial (v.).

Intrare: adverbial
adverbial adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adverbial adverbialul adverbia adverbiala
plural adverbiali adverbialii adverbiale adverbialele
genitiv-dativ singular adverbial adverbialului adverbiale adverbialei
plural adverbiali adverbialilor adverbiale adverbialelor
vocativ singular
plural