16 definiții pentru adorație adorațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adorație sf [At: DA ms / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr adoration, lat adoration, -onis] 1-5 Adorare (1-5). corectată

ADORÁȚIE s. f. Adorare. – Din fr. adoration, lat. adoratio.

ADORÁȚIE s. f. Adorare. – Din fr. adoration, lat. adoratio.

ADORÁȚIE s. f. Dragoste nemăsurată; adorare. Iubire dusă pînă la adorație. – Pronunțat: -ți-e.

ADORÁȚIE s. f. Adorare. – Fr. adoration (lat. lit. adoratio, -onis).

ADORÁȚIE s.f. Dragoste, iubire nemărginită. ♦ Cult, venerație pentru o divinitate; adorare. [Gen. -iei, var. adorațiune s.f. / Cf. fr. adoration, it. adorazione, lat. adoratio].

ADORÁȚIE s. f. iubire, admirație nemărginită. ◊ divinizare, venerație. (< fr. adoration, lat. adoratio)

ADORÁȚIE f. 1) v. A ADORA. 2) Iubire nemărginită. 3) Manifestare a încântării și a respectului. [G.-D. adorației; Sil. -ți-e] /<fr. adoration, lat. adoratio, ~onis

adorațiune sf vz adorație

ADORAȚIÚNE s.f. v. adoráție.

adorați(un)e f. 1. fapta de a adora; 2. iubire extremă; 3. manifestarea gingășiei și a respectului.

*adorațiúne f. (lat. adorátio, -ónis). Acțiunea de a adora; iubire extremă. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adoráție (-ți-e) s. f., art. adoráția (-ți-a), g.-d. adoráții, art. adoráției

adoráție s. f. (sil. -ți-e), art. adoráția (sil. -ți-a), g.-d. art. adoráției; pl. adoráții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADORÁȚIE s. 1. cult, idolatrie, venerație. (Simte pentru ea o adevărată ~.) 2. adorare, extaz, extaziere. (Stare de ~.)

ADORAȚIE s. 1. idolatrie, venerație. (Simte pentru ea o adevărată ~.) 2. adorare, extaz, extaziere. (Stare de ~.)

Adorație ≠ dispreț, ură

Intrare: adorație
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adorație
  • adorația
plural
genitiv-dativ singular
  • adorații
  • adorației
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adorațiune
  • adorațiunea
plural
genitiv-dativ singular
  • adorațiuni
  • adorațiunii
plural
vocativ singular
plural

adorație adorațiune

etimologie: