2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

administrat, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 111 / Pl: ~ați, ~e / E: administra] 1 Condus. 2 (D. o instituție, afaceri etc.) Supravegheat. 3 (D. medicamente) Dat unui bolnav. 4 (Irn; d. o palmă, bătaie) Dat cuiva. 5 (Jur; d. o probă) Folosită ca dovadă într-un proces.

ADMINISTRÁT, -Ă, administrați, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care se află sub conducerea cuiva. – V. administra.

ADMINISTRÁT, -Ă, administrați, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care se află sub conducerea cuiva. – V. administra.

ADMINISTRÁT, -Ă, administrați, -te, adj. Cîrmuit, gospodărit. ♦ (Substantivat; rar) Persoană aflată sub conducerea cuiva. Ca un om bine crescut, vizita pe administrații săi. NEGRUZZI, S. I 111.

ADMINISTRÁT, -Ă, administrați, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care se află sub conducerea cuiva. – V. administra1.

administrát (rar) s. m., pl. administráți

administrát adj. m., pl. administráți; f. sg. administrátă, pl. administráte

administra vt [At: BĂLCESCU, M. V. 413 / Pzi: ~rez / E: fr administrer, lat administrare] 1 A conduce. 2 (C.i. instituții, afaceri) A supraveghea. 3 A da unui bolnav un medicament. 4 (Irn) A trage o palmă, o bătaie cuiva. 5 (Jur; îe) A ~ o probă A folosi o dovadă într-un proces.

ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un medicament. ♦ (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.; în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare.

ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un anumit medicament. ♦ (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.; în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare.

ADMINISTRA, administrez, vb. I. Tranz. 1. A cîrmui, a gospodări (o întreprindere, o instituție, un sector de producție publică). Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator spre a administra țara și a o păzi de năvălirile dușmanilor. BĂLCESCU, O. II 270. 2. A da unui bolnav un medicament. I-a administrat calciu.

ADMINISTRÁ1, administrez, vb. I. Tranz. A conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, o instituție etc. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).

ADMINISTRÁ2, administrez, vb. I. Tranz. A da unui bolnav un anumit medicament. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).

administrá (a ~) vb., ind. prez. 3 administreáză

administrá vb., ind. prez. 1 sg. administréz, 3 sg. și pl. administreáză

ADMINISTRÁ vb. 1. a cârmui, a conduce, a gospodări, (înv. și pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) isprăvnici, a ocârmui. (~ un ținut.) 2. (înv.) a chivernisi. (~ un fond.) 3. a aplica, a face. (~ cuiva un tratament.)

ADMINISTRÁ vb. I. tr. 1. A conduce, a gospodări (o întreprindere, o instituție etc.). 2. A da un medicament unui bolnav. [Cf. lat. administrare, fr. administrer, it. amministrare].

ADMINISTRÁ vb. tr. 1. a conduce, a gospodări (o întreprindere). 2. a da un medicament unui bolnav. 3. (ir.) a trage o bătaie. 4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. 5. a supraveghea încasările. (< fr. administrer, lat. administrare)

administrá (administréz, administrát), vb. – A conduce, a gospodări o întreprindere, instituție etc. < Fr. administrer.Der. (din fr.) administrație, s. f., cf. rus. administracija (Sanzewitsch 197); administrativ, adj.; administrator, s. m.

A ADMINISTRÁ ~éz tranz. 1) (întreprinderi, instituții etc.) A conduce în calitate de administrator. 2) (medicamente) A introduce în organism (în scopuri curative). /<fr. administrer, lat. administrare

arată toate definițiile

Intrare: administra
  • silabație: -nis-tra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • administra
  • administrare
  • administrat
  • administratu‑
  • administrând
  • administrându‑
singular plural
  • administrea
  • administrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • administrez
(să)
  • administrez
  • administram
  • administrai
  • administrasem
a II-a (tu)
  • administrezi
(să)
  • administrezi
  • administrai
  • administrași
  • administraseși
a III-a (el, ea)
  • administrea
(să)
  • administreze
  • administra
  • administră
  • administrase
plural I (noi)
  • administrăm
(să)
  • administrăm
  • administram
  • administrarăm
  • administraserăm
  • administrasem
a II-a (voi)
  • administrați
(să)
  • administrați
  • administrați
  • administrarăți
  • administraserăți
  • administraseți
a III-a (ei, ele)
  • administrea
(să)
  • administreze
  • administrau
  • administra
  • administraseră
Intrare: administrat
administrat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • administrat
  • administratul
  • administratu‑
  • administra
  • administrata
plural
  • administrați
  • administrații
  • administrate
  • administratele
genitiv-dativ singular
  • administrat
  • administratului
  • administrate
  • administratei
plural
  • administrați
  • administraților
  • administrate
  • administratelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)