9 definiții pentru acordeonist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acordeonist, ~ă smf, a [At: CONTEMP, Seria II, 1948, nr. 112, 6/3 / P: ~de-o~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr accordéoniste, ger Akkordeonist] 1-2 (Persoană) care cântă la acordeon.

ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Din fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist.

ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Din fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist.

ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care eîntă din acordeon.- Pronunțat: -de-o-.

ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Fr. accordéoniste.

ACORDEONÍST, -Ă s.m. și f. Cel care cântă la acordeon. [Pron. -de-o-. / Cf. fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist].

ACORDEONÍST, -Ă s. m. f. cântăreț la acordeon. (< fr. accordéoniste)

ACORDEONÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Sil. -de-on] /<fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acordeoníst (-de-o-) s. m., pl. acordeoníști

acordeoníst s. m. (sil. -de-o-), pl. acordeoníști

Intrare: acordeonist
  • silabație: -de-o-nist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acordeonist
  • acordeonistul
  • acordeonistu‑
plural
  • acordeoniști
  • acordeoniștii
genitiv-dativ singular
  • acordeonist
  • acordeonistului
plural
  • acordeoniști
  • acordeoniștilor
vocativ singular
  • acordeonistule
  • acordeoniste
plural
  • acordeoniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acordeonist, -ă acordeonist acordeonistă

  • 1. Persoană care cântă la acordeon.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN

etimologie: