2 intrări

15 definiții

acirá vi [At: CORESI, ap. HEM 159 / V: aciărá, -ierá / Pzi: acír / E: nct] (Îvr) 1 A aștepta. 2 A stărui. 3 A pândi.

ACIRÁ, acir, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var: acerá vb. I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Regional) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre.... Vin dimineața, pleacă seara, aciră la masă. STANCU, D. 408. 2. A fi în așteptare, a sta la pîndă, a pîndi.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb. I]

acirá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 acíră

acirá vb., ind. prez. 1 sg. acír, 3 sg. și pl. acíră

ACERÁ vb. v. aștepta, iscodi, observa, pândi, spiona, urmări.

acerá (-r, -át), vb.1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. < Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152).

ACERA vb. (Ban.) A aștepta. Acsĕr. Expecto. AC, 326. Etimologie necunoscută. Cf. alb. kĭăloni „observ”. Vezi și acerat.

ácer, a v. tr. (cp. cu alb. kiălonĭ, observ). Vechi. Rar azĭ în vest. Aștept. Pîndesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

acerá vb. v. AȘTEPTA. ISCODI. OBSERVA. PÎNDI. SPIONA. URMĂRI.

Intrare: acirare
acirare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acirare acirarea
plural acirări acirările
genitiv-dativ singular acirări acirării
plural acirări acirărilor
vocativ singular
plural
Intrare: acira
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acira acirare acirat acirând singular plural
aci acirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acir (să) acir aciram acirai acirasem
a II-a (tu) aciri (să) aciri acirai acirași aciraseși
a III-a (el, ea) aci (să) acire acira aciră acirase
plural I (noi) acirăm (să) acirăm aciram acirarăm aciraserăm, acirasem*
a II-a (voi) acirați (să) acirați acirați acirarăți aciraserăți, aciraseți*
a III-a (ei, ele) aci (să) acire acirau acira aciraseră
verb (V1) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acera acerare acerat acerând singular plural
ace acerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acer (să) acer aceram acerai acerasem
a II-a (tu) aceri (să) aceri acerai acerași aceraseși
a III-a (el, ea) ace (să) acere acera aceră acerase
plural I (noi) acerăm (să) acerăm aceram acerarăm aceraserăm, acerasem*
a II-a (voi) acerați (să) acerați acerați acerarăți aceraserăți, aceraseți*
a III-a (ei, ele) ace (să) acere acerau acera aceraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)