3 intrări
25 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACCIDENTAT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident. 2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. – V. accidenta. Cf. fr. accidenté.
ACCIDENTAT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident. 2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. – V. accidenta. Cf. fr. accidenté.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
accidentat2, ~ă [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: accidenta cf fr accidenté] 1-2 smf, a (Persoană) care a suferit un accident (1). 3 a (D. teren, forme de relief etc.) Care prezintă neregularități.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
accidentat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: accidenta] 1-2 Accidentare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ACCIDENTAT adj. Care prezintă accidente, plin de accidente: viață ~ă; teren ~ ¶¶ contr. NEACCIDENTAT [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ACCIDENTAT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea, substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident. 2. (Despre sol) Care prezintă neregularități. Teren accidentat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACCIDENTAT, -Ă, accidentați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a fost victima unui accident. 2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. – V. accidenta.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACCIDENTAT, -Ă adj. 1. (și s.m. și f.) (Cel) care a suferit un accident. 2. (Despre un teren) Care are neregularități. [< accidenta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACCIDENTAT, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care a suferit un accident. II. adj. (despre un teren) cu multe neregularități. (< accidenta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ACCIDENTAT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival Care a suferit un accident. 2) (despre teren, relief etc.) Care prezintă neregularități. /v. a (se) accidenta
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
accidentat a. 1. care prezintă o dispozițiune variată: teren accidentat; 2. fig. agitat: vieață accidentată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*accidentát, -ă adj. (d. accident; fr. accidenté). Plin de accidente, zgrunțuros, gropilat, hopuros, cu rîdicăturĭ și adîncăturĭ: drum, teren accidentat, Fig. Zbuciumat: viață accidentată. Inegal: stil accidentat. Fam. Care a suferit un accident: accidentațiĭ aŭ fost dușĭ la spital.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACCIDENTA, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACCIDENTA, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACCIDENTA, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
accidenta vtr [At: MDA ms / Pzi: ~tez / E: fr accidanter] 1-2 A fi implicat într-un (sau a provoca un) accident (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACCIDENTA vb. I. tr., refl. A (se) răni într-un accident. [< accident + -a].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACCIDENTA vb. tr., refl. a (se) răni într-un accident. (< fr. accidenter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE ACCIDENTA mă ~ez intranz. A suferi un accident. /Din accident
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ACCIDENTA ~ez tranz. A face să se accidenteze. /Din accident
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*accidentéz v. tr. (d. accident; fr. accidenter). Fac accidente (adîncăturĭ saŭ rîdicăturĭ): a accidenta un teren. Muz. Pun dieze, bemoluri, becare. Fig. Variez: a-ți accidenta stilu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
accidentat adj. m., pl. accidentați; f. sg. accidentată, pl. accidentate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
accidenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. accidentez, 3 accidentează; conj. prez. 1 sg. să accidentez, 3 să accidenteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
accidenta (a ~) vb., ind. prez. 3 accidentează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
accidenta vb., ind. prez. 1 sg. accidentez, 3 sg. și pl. accidentează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACCIDENTAT adj. (GEOGR.) denivelat, învălurat, neregulat, (înv. și reg.) săpat. (Teren ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACCIDENTAT adj. (GEOGR.) învălurat, neregulat, (înv. și reg.) săpat. (Teren ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Accidentat ≠ neaccidentat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
accidentat, accidentatăadjectiv
- 1. (Persoană) care a fost victima unui accident. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- 2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularități. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: denivelat neregulat săpat învălurat antonime: neaccidentat
- Teren accidentat. DLRLC
-
etimologie:
- accidenta DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- accidenté DEX '09 MDA2 DEX '98
accidentat, accidentaturisubstantiv neutru
- 1. Accidentare. MDA2sinonime: accidentare
etimologie:
- accidenta MDA2
accidenta, accidentezverb
- 1. A (se) răni într-un accident. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- accident DEX '09 DEX '98 DN
- accidenter MDA2