2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABUNDÉNT, -Ă, abundenți, -te, adj. Care este în cantitate mare, care abundă; bogat, îmbelșugat. – Din fr. abondant, lat. abundans, -ntis.

ABUNDÉNT, -Ă, abundenți, -te, adj. Care este în cantitate mare, care abundă; bogat, îmbelșugat. – Din fr. abondant, lat. abundans, -ntis.

ABUNDÉNȚĂ s. f. Cantitate mare, belșug, bogăție, prisos. ◊ Loc. adv. Din abundență = mult, în cantitate mare. – Din fr. abondance, lat. abundantia.

ABUNDÉNȚĂ s. f. Cantitate mare, belșug, bogăție, prisos. ◊ Loc. adv. Din abundență = mult, în cantitate mare. – Din fr. abondance, lat. abundantia.

abundanță sf vz abundență

abundént, ~ă a [At: DA / V: -ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr abondant, lat abundans, -ntis] Îmbelșugat1.

abundență sf [At: MAIORESCU, CR. I, 51 / V: (înv) ~danță / E: fr abondance, lat abundantia] Belșug.

ABUNDÉNT, -Ă, abundenți, -te, adj. Care este din belșug, bogat, îmbelșugat. Mecanizarea agriculturii aduce recolte abundente.

ABUNDÉNȚĂ s. f. Belșug, bogăție, îndestulare. Comunismul presupune o productivitate a muncii atît de înaltă, încît să se asigure o abundență deplină de obiecte de consum, pe baza căreia societatea să. capete posibilitatea să repartizeze aceste obiecte potrivit cu nevoile membrilor săi. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 131. Cornul (sau corn al) abundenței = corn plin cu flori și fructe, simbol al belșugului. ◊ Loc. adv. Din abundență = din belșug, din plin. Țara noastră posedă din abundență zăcăminte petrolifere.

ABUNDÉNT, -Ă, abundenți, -te, adj. Care e în număr sau în cantitate mare; bogat, îmbelșugat. – Fr. abondant (lat. lit. abundans, -ntis).

ABUNDÉNȚĂ s. f. Belșug, bogăție. ◊ Loc. adv. Din abundență = din plin; mult. – Fr. abondance (lat. lit. abundantia).

ABUNDÁNȚĂ s.f. v. abundență.

ABUNDÉNȚĂ s.f. Belșug, bogăție. ♦ Din abundență = din belșug; mult. [Var. abundanță s.f. / cf. lat. abundantia, fr. abondance].

abundént, -ă adj. care abundă; profuz. (după fr. abondant, lat. abundant)

abundénță s. f. cantitate mare, belșug; bogăție. ◊ cornul ~ei = corn cu fructe și flori, simbol al belșugului. (după fr. abondance, lat. abundantia)

ABUNDÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre bunuri) Care este în cantitate mare; care abundă; bogat; îmbelșugat. /<fr. abondant, lat. abundans, ~ntis

ABUNDÉNȚĂ f. Cantitate mare de bunuri care întrece mult necesitățile obișnuite; belșug; îndestulare; bogăție. Din ~. [G.-D. abundenței] /<lat. abundentia, fr. abondance

abundant a. îmbelșugat. [Forma abundent e rezultatul unei falșe analogii].

abundanță f. belșug, îndestulare: a trăi în abundanță. [Forma abundență e eronată].

*abundánță f., pl. e (lat. abundantia). Mare cantitate, belșug: a trăi în abundanță. Fig. Bogăție de elocuțiune: a vorbi cu abundanță. – Fals abondență.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abundént adj. m., pl. abundénți; f. abundéntă, pl. abundénte

abundénță s. f., g.-d. art. abundénței

arată toate definițiile

Intrare: abundent
abundent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abundent
  • abundentul
  • abundentu‑
  • abundentă
  • abundenta
plural
  • abundenți
  • abundenții
  • abundente
  • abundentele
genitiv-dativ singular
  • abundent
  • abundentului
  • abundente
  • abundentei
plural
  • abundenți
  • abundenților
  • abundente
  • abundentelor
vocativ singular
plural
Intrare: abundență
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abundență
  • abundența
plural
genitiv-dativ singular
  • abundențe
  • abundenței
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abundanță
  • abundanța
plural
genitiv-dativ singular
  • abundanțe
  • abundanței
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

abundent

etimologie:

abundență abundanță

  • 1. Cantitate mare.
    exemple
    • Comunismul presupune o productivitate a muncii atît de înaltă, încît să se asigure o abundență deplină de obiecte de consum, pe baza căreia societatea să capete posibilitatea să repartizeze aceste obiecte potrivit cu nevoile membrilor săi. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 131.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cornul (sau corn al) abundenței = corn plin cu flori și fructe, simbol al belșugului.
      surse: DLRLC MDN '00
    • 1.2. locuțiune adverbială Din abundență = în cantitate mare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: mult un exemplu
      exemple
      • Țara noastră posedă din abundență zăcăminte petrolifere.
        surse: DLRLC

etimologie: