8 definiții pentru abstrus

abstrús, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~uși, ~e / E: fr abstrus] 1 (Rar) Neclar. 2 Încurcat.

ABSTRÚS, -Ă, abstruși, -se, adj. (Livr.) Neclar, confuz, încurcat. – Din fr. abstrus.

ABSTRÚS, -Ă, abstruși, -se, adj. (Rar) Neclar, confuz, încurcat. – Din fr. abstrus.

abstrús (livr.) adj. m., pl. abstrúși; f. abstrúsă, pl. abstrúse

abstrús adj. m. (sil. mf. abs-), pl. abstrúși; f. sg. abstrúsă, pl. abstrúse

ABSTRÚS, -Ă adj. (Rar) Neclar, confuz, încurcat; abscons. [Cf. fr. abstrus, lat. abstrusus].

abstrús, -ă adj. abscons. (< fr. abstrus, lat. abstrusus)

abstruz a. greu de priceput: raționament abstruz, problemă abstruză.

Intrare: abstrus
abstrus adjectiv
  • silabație: abs-
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abstrus
  • abstrusul
  • abstrusu‑
  • abstru
  • abstrusa
plural
  • abstruși
  • abstrușii
  • abstruse
  • abstrusele
genitiv-dativ singular
  • abstrus
  • abstrusului
  • abstruse
  • abstrusei
plural
  • abstruși
  • abstrușilor
  • abstruse
  • abstruselor
vocativ singular
plural
* forme elidate – (arată)