opțiuni
  • info

2 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABRUTIZARE, abrutizări, s. f. Acțiunea de a (se) abrutiza. – V. abrutiza.

ABRUTIZARE, abrutizări, s. f. Acțiunea de a (se) abrutiza. – V. abrutiza.

abrutizare sf [At: DEX2 / Pl: ~zări / E: abrutiza] 1-2 Determinarea pierderii sau pierderea însușirilor morale, specific umane. 3 Transformare în brută Si: îndobitocire, dezumanizare.

ABRUTIZARE, abrutizări, s. f. Acțiunea de a (se) abrutiza; pierdere a însușirilor specific umane, îndobitocire.

ABRUTIZARE, abrutizări, s. f. Acțiunea de a (se) abrutiza; îndobitocire.

ABRUTIZARE s.f. Acțiunea de a (se) abrutiza și rezultatul ei; îndobitocire. [< abrutiza].

ABRUTIZA, abrutizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane; a deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută; a (se) îndobitoci, a (se) dezumaniza. – Din fr. abrutir.

ABRUTIZA, abrutizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane; a deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută; a (se) îndobitoci, a (se) dezumaniza. – Din fr. abrutir.

abrutiza vtr [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: fr abrutir] 1-2 A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane. 3-4 A deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută Si: a (se) îndobitoci, a (se) dezumaniza.

*ABRUTIZA (-izez) vb. tr. și refl. A (se) tîmpi, a (se) îndobitoci [fr.].

ABRUTIZA, abrutizez, vb. I. Refl. A deveni insensibil, a-și pierde însușirile specific umane, a deveni asemănător cu un animal, cu o brută. (Tranz.) Alcoolismul abrutizează pe om.

ABRUTIZA, abrutizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane; a deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută. – După fr. abrutir.

ABRUTIZA vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face să-și piardă însușirile umane, devenind asemănător unui animal; a (se) îndobitoci. [< fr. abrutir].

abrutiza vb. tr., refl. a face să-și piardă, a-și pierde însușirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza. (după fr. abrutir)

abrutiza, abrutizez, vb. I. refl. și tr. A-și pierde (sau a face să-și piardă) însușirile morale, specific umane.

A SE ABRUTIZA mă ~ez intranz. A se transforma în brută; a-și pierde însușirile umane și morale. [Sil. a-bru-] /<fr. abrutir

A ABRUTIZA ~ez tranz. A face să se abrutizeze. /<fr. abrutir

abrutizà v. a face brut, a tâmpi.

*abrutizéz v. tr. (fr. abrutir, d. brute, vită, bestie, cu term. după alte verbe în -izez). Îndobitocesc: beția l-a abrutizat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abrutizare (desp. a-bru-) s. f., g.-d. art. abrutizării; pl. abrutizări

abrutizare (a-bru-) s. f., g.-d. art. abrutizării; pl. abrutizări

abrutizare s. f. (sil. -bru-), g.-d. art. abrutizării; pl. abrutizări

abrutiza (a ~) (desp. a-bru-) vb., ind. prez. 1 sg. abrutizez, 3 abrutizează; conj. prez. 1 sg. să abrutizez, 3 să abrutizeze

abrutiza (a ~) (a-bru-) vb., ind. prez. 3 abrutizează

abrutiza vb. (sil. -bru-), ind. prez. 1 sg. abrutizez; 2 sg. abrutizezi, 3 sg. și pl. abrutizează

abrutiza

abrutizez, -zează 3.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ABRUTIZARE s. animalizare, dezumanizare, îndobitocire.

ABRUTIZARE s. animalizare, dezumanizare.

Abrutizare ≠ înnobilare

ABRUTIZA vb. a (se) animaliza, a (se) dezumaniza, a se îndobitoci. (Băutura l-a ~.)

ABRUTIZA vb. a (se) animaliza, a (se) dezumaniza. (Băutura l-a ~.)

A (se) abrutiza ≠ a (se) civiliza, a (se) înnobila

Intrare: abrutizare
abrutizare substantiv feminin
  • silabație: a-bru- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abrutizare
  • abrutizarea
plural
  • abrutizări
  • abrutizările
genitiv-dativ singular
  • abrutizări
  • abrutizării
plural
  • abrutizări
  • abrutizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: abrutiza
  • silabație: a-bru- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abrutiza
  • abrutizare
  • abrutizat
  • abrutizatu‑
  • abrutizând
  • abrutizându‑
 singular plural
  • abrutizează
  • abrutizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abrutizez
 (să)
  • abrutizez
  • abrutizam
  • abrutizai
  • abrutizasem
a II-a (tu)
  • abrutizezi
 (să)
  • abrutizezi
  • abrutizai
  • abrutizași
  • abrutizaseși
a III-a (el, ea)
  • abrutizează
 (să)
  • abrutizeze
  • abrutiza
  • abrutiză
  • abrutizase
plural I (noi)
  • abrutizăm
 (să)
  • abrutizăm
  • abrutizam
  • abrutizarăm
  • abrutizaserăm
  • abrutizasem
a II-a (voi)
  • abrutizați
 (să)
  • abrutizați
  • abrutizați
  • abrutizarăți
  • abrutizaserăți
  • abrutizaseți
a III-a (ei, ele)
  • abrutizează
 (să)
  • abrutizeze
  • abrutizau
  • abrutizară
  • abrutizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abrutizare, abrutizărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi abrutiza DEX '09 MDA2 DEX '98

abrutiza, abrutizezverb

  • 1. reflexiv A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane; a deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută; a (se) îndobitoci, a (se) dezumaniza. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: animaliza dezumaniza îndobitoci antonime: civiliza înnobila
    • format_quote Alcoolismul abrutizează pe om. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.