14 definiții pentru abraziune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABRAZIÚNE, abraziuni, s. f. 1. Proces de eroziune a țărmurilor din cauza valurilor mării. 2. Roadere a unui corp ca urmare a frecării lui de alt corp abraziv sau mai dur; abrazare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. abrasion.

ABRAZIÚNE, abraziuni, s. f. 1. Proces de eroziune a țărmurilor din cauza valurilor mării. 2. Roadere a unui corp ca urmare a frecării lui de alt corp abraziv sau mai dur; abrazare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. abrasion.

abraziune sf [At: DEX2 / P: ~zi-u~ / Pl: ~ni / E: fr abrasion] 1 Proces de eroziune a țărmurilor din cauza valurilor mării. 2 Producere a unui corp ca urmare a frecării lui de alt corp abraziv sau mai dur Si: abrazare.

ABRAZIÚNE, abraziuni, s. f. 1. Acțiunea de roaderi exercitată de valurile mărilor și oceanelor asupra țărmurilor. V. eroziune. 2. Acțiunea de uzură prin frecare, exercitată de un corp dur asupra altui corp mai puțin dur. – Pronunțat: -zi-u-.

ABRAZIÚNE, abraziuni, s. f. 1. Roadere a țărmurilor de către valurile mării. 2. Roadere a unui corp prin frecarea lui de alt corp mai dur. [Pr.: -zi-u-] – Fr. abrasion.

ABRAZIÚNE s.f. 1. Proces de eroziune a țărmului de către valurile mării sau ale lacurilor. 2. Roadere a unui corp rezultată din frecarea lui cu altul mai dur; abrazare. [< fr. abrasion].

abraziúne s. f. 1. roadere a scoarței terestre datorită vântului sau curenților apei. 2. roadere a unui material prin frecare cu un abraziv. (< fr. abrasion, lat. abrasio)

abraziúne s.f. Roaderea unui corp prin frecare de alt corp mai dur.

ABRAZIÚNE ~i f. 1) Proces de eroziune a țărmului prin acțiunea valurilor. 2) Roadere a unui corp prin frecarea cu altul mai dur. [Sil. a-bra-zi-u-ne] /<fr. abrasion

*abraziúne, f. (lat. abrásio, -ónis, d. ab-rádere a rade). Med. Radere, răzuĭală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abraziúne (a-bra-zi-u-) s. f., g.-d. art. abraziúnii; pl. abraziúni

abraziúne s. f. (sil. -bra-zi-u-), g.-d. art. abraziúnii; pl. abraziúni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ABRAZIÚNE s. (TEHN.) abrazare, atrițiune. (~ unui material.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

abraziune, (engl. = abrasion) proces de eroziune a țărmurilor marine și lacustre, desfășurat sub acțiunea mecanică a valurilor, mareelor, curenților, blocurilor de gheață etc. A. marină este foarte activă în dreptul țărmurilor înalte, cantitatea de material clastic eliberată fiind dependentă de natura petrografică și de structura geologică a țărmurilor respective. Prin a. îndelungată, faleza se retrage, lăsând în fața ei o plat. de a. care, afectată de mișcări oscilatorii verticale, devine terasă de a. (emersă sau submersă). acaustobiolit,(engl. = acaustobiolith) rocă sedimentară, organoge-nă, necombustibilă; ex. calcar recifal, radio-larit etc. Ant. caustobiolit. accesoriu, constituent ∼, (engl. = accsessory) calificativ atribuit unui min. existent în roci în cantități reduse, de regulă sub 5%, care nu influențează diagnos-ticul și rezultatul analizelor (zircon, rutil, apatit în rocile magmatice; granat, spinel, disten în rocile metamorfice); în rocile sedimentare clastice min. a. sunt remaniate din formațiuni preexistente și constituie fracțiunea grea a acestora. V. min. grele. În cazul piroclastitelor, min. a. sunt fragmentele provenite din efuziuni sau extruziuni mai vechi (Carozzi, 1960).

Intrare: abraziune
abraziune substantiv feminin
  • silabație: a-bra-zi-u-ne
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abraziune
  • abraziunea
plural
  • abraziuni
  • abraziunile
genitiv-dativ singular
  • abraziuni
  • abraziunii
plural
  • abraziuni
  • abraziunilor
vocativ singular
plural

abraziune

  • 1. Proces de eroziune a țărmurilor din cauza valurilor mării.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Roadere a unui corp ca urmare a frecării lui de alt corp abraziv sau mai dur.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: abrazare atrițiune roadere

etimologie: