3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZARÁF, zarafi, s. m. (Înv.) 1. Persoană care se ocupa cu schimbul banilor; p. ext. cămătar. 2. Casier al vistieriei. – Din tc. sarraf.

zaráf sm [At: (a. 1727) IORGA, S. D. X, 415 / V: zăr~ (S și: săráf) / S și: sa~ / Pl: ~i / E: tc sarraf] (Îvp) 1 Casier al vistieriei. 2 (Gmț) Membru al grupului de colindători, care strânge banii. 3 Persoană care se îndeletnicea cu schimbarea banilor. 4-5 Bancher (1-2). 6-7 (Reg) Bijutier (1-2).

zaraf s.m. (înv., pop.) 1 Persoană care se îndeletnicea cu schimbul banilor; ext. cămătar. Hagi Curti, giuvaergiul și zaraful vestit (CA. PETR.). 2 Casier al vistieriei. Era sărdarul Gheorghe, zaraful visteriei (FIL.). • pl. -i. /<tc. sarraf.

ZARÁF, zarafi, s. m. (Înv.) 1. Persoană care se îndeletnicea cu schimbul banilor; p. ext. cămătar. 2. Casier al vistieriei. – Din tc. sarraf.

ZARÁF, zarafi, s. m. 1. (Învechit și arhaizant) Persoană care se îndeletnicea cu schimbul banilor; p. ext., cămătar. Meșterul Tadeus a tras punga și a numărat, frunte lîngă frunte, zarafului, douăzeci și șase de taleri. SADOVEANU, N. P. 217. Au venit și mulți negustori turci. Aceștia erau însă, mai ales, zarafi și vînzători de lucruri mici și scumpe. GALACTION, O. I 261. Ieșeam de la un zaraf al meu, coboram scara și grăbeam s-ajung la locul unde mi-am lăsat cabrioletul. C. PETRESCU, A. R. 38. 2. (Învechit) Casier al vistieriei. Am dat zarafului (casierului) de la Cochii Vechi lei 1000. FILIMON, C. 230. Zarafii s-a pribegit, Nu mai ne vine dijmărit. MAT. FOLK. 97.

ZARÁF, zarafi, s. m. (Înv.) 1. Persoană care se îndeletnicea cu schimbul banilor; p. ext. cămătar. 2. Casier al vistieriei. – Tc. sarraf.

ZARÁF ~i m. înv. 1) Persoană care se ocupa cu schimbul banilor. 2) Persoană care se îndeletnicea cu împrumutul de bani în schimbul unei camete; cămătar. 3) Casier la o vistierie. /<turc. sarraf

zaraf m. 1. bancher (azi mai mult ironic): zarafii armeni și ovrei năpădesc pe cel căzut GHICA; 2. cel ce schimbă bani (în piață). [Turc. SARAF].

zaráf m. (vechĭ și saraf, d. turc. saraf, ar. sarraf; ngr. saráfis, alb. bg. sîrb. saraf). Schimbător de banĭ în schimbu unuĭ mic folos. V. bancher, tîrgar.

saraf[1] sm vz zaraf

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

săraf[1] sf vz zaraf

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zaráf (înv.) s. m., pl. zaráfi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZARÁF s. (înv.) târgar. (~ul schimba banii.)

ZARÁF s. v. bancher, cămătar.

ZARAF s. (înv.) tîrgar. (~ schimba banii.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zaráf (-fi), s. m. – Cămătar. bancher. – Mr. săraf, megl. zăraf. Tc. (arab.) sarraf (Roesler 592; Șeineanu, II, 386; Ronzevalle 110), cf. ngr. ζαράφι, alb., bg., sb. saraf.Der. zărăfie, s. f. (localul zarafului; cămătărie); zaraflîc, s. n. (schimb, speculație cu bani).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ZARAF, A., 1741 (Ins 317), < subst.; Zărăfoaia s.

Intrare: zaraf
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zaraf
  • zaraful
  • zarafu‑
plural
  • zarafi
  • zarafii
genitiv-dativ singular
  • zaraf
  • zarafului
plural
  • zarafi
  • zarafilor
vocativ singular
  • zarafule
  • zarafe
plural
  • zarafilor
Intrare: Zaraf
Zaraf nume propriu
nume propriu (I3)
  • Zaraf
Intrare: zăraf
zăraf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zaraf

  • 1. învechit Persoană care se ocupa cu schimbul banilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: bancher târgar attach_file 3 exemple
    exemple
    • Meșterul Tadeus a tras punga și a numărat, frunte lîngă frunte, zarafului, douăzeci și șase de taleri. SADOVEANU, N. P. 217.
      surse: DLRLC
    • Au venit și mulți negustori turci. Aceștia erau însă, mai ales, zarafi și vînzători de lucruri mici și scumpe. GALACTION, O. I 261.
      surse: DLRLC
    • Ieșeam de la un zaraf al meu, coboram scara și grăbeam s-ajung la locul unde mi-am lăsat cabrioletul. C. PETRESCU, A. R. 38.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Persoană care se îndeletnicea cu împrumutul de bani în schimbul unei camete.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: cămătar
  • 2. învechit Casier al vistieriei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Am dat zarafului (casierului) de la Cochii Vechi lei 1000. FILIMON, C. 230.
      surse: DLRLC
    • Zarafii s-a pribegit, Nu mai ne vine dijmărit. MAT. FOLK. 97.
      surse: DLRLC

etimologie: