2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărunțit1 sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: mărunți] Mărunțire.

urî́t și (vechĭ) urít, -ă adj. (part. d. urăsc. D. rom. vine rut. urýinyi). Lipsit de frumuseță, care nu place ochilor, urechilor saŭ nasuluĭ: femeĭe, față, casă, țară urîtă; cîntec, miros urît. Posomorît, ploĭos: timp urît. Antipatic, neĭubit: urît de toțĭ. Reprobabil, nedemn: fapte urîte. A-țĭ fi urît, a te plictisi: mĭ-e urît nelucrînd. S. n. fără pl. Plictiseală: mor de urît nelucrînd. Vechĭ. Ură. Adv. În mod urît: a scrie urît.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Urita
Urita nume propriu
nume propriu (I3)
  • Urita
Intrare: urit
urit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urit
  • uritul
  • uritu‑
  • uri
  • urita
plural
  • uriți
  • uriții
  • urite
  • uritele
genitiv-dativ singular
  • urit
  • uritului
  • urite
  • uritei
plural
  • uriți
  • uriților
  • urite
  • uritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)