13 definiții pentru reprobabil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPROBABIL, -Ă, reprobabili, -e, adj. Care merită să fie reprobat; blamabil, condamnabil. – Din lat. reprobabilis.

reprobabil, ~ă a [At: CARAGIALE, O. III, 14 / Pl: ~i, ~e / E: lat reprobabilis, -e] (D. acțiuni, atitudini etc.) Care merită să fie reprobat Si: condamnabil (1), rușinos (1).

REPROBABIL, -Ă, reprobabili, -le, adj. Care merită să fie reprobat, care trebuie condamnat; blamabil, condamnabil. – Din lat. reprobabilis.

REPROBABIL, -Ă, reprobabili, -e, adj. Care trebuie reprobat; care merită să fie condamnat, blamat. A mutila lucrarea de artă... este a te face vinovat de o faptă reprobabilă. CARAGIALE, O. III 244.

REPROBABIL, -Ă adj. Demn de reprobat; condamnabil. [Cf. lat. reprobabilis].

REPROBABIL, -Ă adj. demn de reprobat; condamnabil. (< lat. reprobabilis)

REPROBABIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi reprobat; în stare să fie reprobat; condamnabil. Atitudine ~ă. /<lat. reprobabilis

*reprobábil, -ă adj. (lat. reprobabilis). Care merită să fie reprobat, blamabil: faptă reprobabilă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reprobabil (desp. re-pro-) adj. m., pl. reprobabili; f. reprobabilă, pl. reprobabile

reprobabil (re-pro-) adj. m., pl. reprobabili; f. reprobabilă, pl. reprobabile

reprobabil adj. m. (sil. -pro-), pl. reprobabili; f. sg. reprobabilă, pl. reprobabile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REPROBABIL adj. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, rușinos, urît, vinovat, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnlc, ocărîtor, rușinător. (O faptă ~.)

Intrare: reprobabil
reprobabil adjectiv
  • silabație: re-pro- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reprobabil
  • reprobabilul
  • reprobabilu‑
  • reprobabilă
  • reprobabila
plural
  • reprobabili
  • reprobabilii
  • reprobabile
  • reprobabilele
genitiv-dativ singular
  • reprobabil
  • reprobabilului
  • reprobabile
  • reprobabilei
plural
  • reprobabili
  • reprobabililor
  • reprobabile
  • reprobabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reprobabil, reprobabilăadjectiv

  • 1. Care merită să fie reprobat. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote A mutila lucrarea de artă... este a te face vinovat de o faptă reprobabilă. CARAGIALE, O. III 244. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.