12 definiții pentru reprobabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reprobabil, ~ă a [At: CARAGIALE, O. III, 14 / Pl: ~i, ~e / E: lat reprobabilis, -e] (D. acțiuni, atitudini etc.) Care merită să fie reprobat Si: condamnabil (1), rușinos (1).

REPROBÁBIL, -Ă, reprobabili, -e, adj. Care merită să fie reprobat; blamabil, condamnabil. – Din lat. reprobabilis.

REPROBÁBIL, -Ă, reprobabili, -le, adj. Care merită să fie reprobat, care trebuie condamnat; blamabil, condamnabil. – Din lat. reprobabilis.

REPROBÁBIL, -Ă, reprobabili, -e, adj. Care trebuie reprobat; care merită să fie condamnat, blamat. A mutila lucrarea de artă... este a te face vinovat de o faptă reprobabilă. CARAGIALE, O. III 244.

REPROBÁBIL, -Ă adj. Demn de reprobat; condamnabil. [Cf. lat. reprobabilis].

REPROBÁBIL, -Ă adj. demn de reprobat; condamnabil. (< lat. reprobabilis)

REPROBÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi reprobat; în stare să fie reprobat; condamnabil. Atitudine ~ă. /<lat. reprobabilis

*reprobábil, -ă adj. (lat. reprobabilis). Care merită să fie reprobat, blamabil: faptă reprobabilă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reprobábil (re-pro-) adj. m., pl. reprobábili; f. reprobábilă, pl. reprobábile

reprobábil adj. m. (sil. -pro-), pl. reprobábili; f. sg. reprobábilă, pl. reprobábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REPROBÁBIL adj. v. condamnabil.

REPROBABIL adj. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, rușinos, urît, vinovat, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnlc, ocărîtor, rușinător. (O faptă ~.)

Intrare: reprobabil
reprobabil adjectiv
  • silabație: -pro-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reprobabil
  • reprobabilul
  • reprobabilu‑
  • reprobabilă
  • reprobabila
plural
  • reprobabili
  • reprobabilii
  • reprobabile
  • reprobabilele
genitiv-dativ singular
  • reprobabil
  • reprobabilului
  • reprobabile
  • reprobabilei
plural
  • reprobabili
  • reprobabililor
  • reprobabile
  • reprobabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)