3 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tonie sf [At: DN3 / E: fr tonie, it tonia] Dinamism (1).
TONIE s.f. (Biol.) Tensiune, tonus. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „fortifiant”, „tonus”. [Gen. -iei. / < fr. tonie, it. tonia, cf. gr. tonos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONIE1 s. f. tensiune, tonus. (< fr. tonie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
-TONIE2 elem. tono-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ton1 sm [At: CADE / Pl: ~i / E: fr thon] Pește de mare răpitor, înrudit cu pălămida, lung până la 4-5 m, cu greutatea de 500-600 kg Si: (îvr) pețudă (Thunnus thynnus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ton2 sn [At: AR (1829), 2481/32 / Pl: ~uri / E: fr ton cf lat tonus] 1 Sunet simplu, produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp. 2 (Muz) Sunet muzical. 3 (Muz) Interval între două sunete muzicale situate la distanță de o secundă mare. 4 (Muz; pex) Sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei. 5 (Îe) A da ~ul A indica notele de început ale unei compoziții muzicale. 6 (Fam; îae) A fi inițiatorul unei acțiuni, al unui anumit fel de a gândi, al unei mode etc. 7 (Imp) Sunet. 8 Felul în care urcă sau coboară glasul în timpul vorbirii Si: inflexiune, intonație, tonalitate (3). 9 (Înv; îlav) Cu ~ Cu glas tare. 10 (Fam; îe) ~ul face muzica Se spune pentru a sublinia importanța felului în care se spune ceva. 11 (Înv; îe) A-și da ~ A-și da aere. 12 (Lin) Înălțime cu care se pronunță o silabă. 13 (Lin; înv) Accent (1). 14 (Lin; îvr) Mod de pronunțare specific unui anumit grai sau unei anumite limbi. 15 Felul în care se prezintă, în general, o scriere literară. 16 Notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva. 17 Nuanță a unei culori Si: tonalitate (7). 18 (Pct) Grad de luminozitate a unei culori. 19 (Tip) Cerneală pentru tipar de fond. 20 (Fam; îe) A schimba ~ul A-și schimba atitudinea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ton3 sn [At: MOLNAR, D. / V: (reg) toană sf / Pl: ~uri, (reg) toane / E: ger Tonne] 1 (Mar; Trs) Butoi (mai mic) având diverse întrebuințări. 2 (Mar; Trs) Conținutul unui ton3 (1). 3 (Mar; Trs) Ploscă. 4 (Ban) Jgheab la moară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TONO-/TONI-, -TON, -TONIE elem. „tensiune, pulsație, presiune”; „inflexiune, accent”; „vigoare, fortificare”. (< fr. tono-, toni-, -tone, -tinie, cf. gr. tonos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
-TONIE „vigoare, tensiune, tonus, turgescență”. ◊ gr. tonos „tensiune, întindere” > fr. -tonie, germ. id., it. -tonia, engl. id. > rom. -tonie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Ton, -a, -ea, -e, -i, -ie, -ița, -u V. Antonie I 3 a.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
toniesubstantiv feminin
tonieelement de compunere, sufix
- 1. Element secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „fortifiant”, „tonus”. DN
etimologie:
- tonie DN