4 definiții pentru tonie (suf.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TONIE s.f. (Biol.) Tensiune, tonus. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „fortifiant”, „tonus”. [Gen. -iei. / < fr. tonie, it. tonia, cf. gr. tonos].
-TONIE2 elem. tono-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TONO-/TONI-, -TON, -TONIE elem. „tensiune, pulsație, presiune”; „inflexiune, accent”; „vigoare, fortificare”. (< fr. tono-, toni-, -tone, -tinie, cf. gr. tonos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
-TONIE „vigoare, tensiune, tonus, turgescență”. ◊ gr. tonos „tensiune, întindere” > fr. -tonie, germ. id., it. -tonia, engl. id. > rom. -tonie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: tonie (suf.)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tonieelement de compunere, sufix
- 1. Element secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „fortifiant”, „tonus”. DN
etimologie:
- tonie DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.