5 intrări
25 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (3)
- specializate (5)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
toni vr [At: BĂCESCU, P. 151 / Pzi: 3 ~nește / E: toană2] (D. pești) A merge în grămadă.
TONI- v. tonic (2) [în DN].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONI- elem. tono-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TON1, toni, s. m. Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri (Thunnus thynnus). – Din fr. thon.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TON1, toni, s. m. Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri (Thunnus thynnus). – Din fr. thon.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ton3 sn [At: MOLNAR, D. / V: (reg) toană sf / Pl: ~uri, (reg) toane / E: ger Tonne] 1 (Mar; Trs) Butoi (mai mic) având diverse întrebuințări. 2 (Mar; Trs) Conținutul unui ton3 (1). 3 (Mar; Trs) Ploscă. 4 (Ban) Jgheab la moară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ton2 sn [At: AR (1829), 2481/32 / Pl: ~uri / E: fr ton cf lat tonus] 1 Sunet simplu, produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp. 2 (Muz) Sunet muzical. 3 (Muz) Interval între două sunete muzicale situate la distanță de o secundă mare. 4 (Muz; pex) Sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei. 5 (Îe) A da ~ul A indica notele de început ale unei compoziții muzicale. 6 (Fam; îae) A fi inițiatorul unei acțiuni, al unui anumit fel de a gândi, al unei mode etc. 7 (Imp) Sunet. 8 Felul în care urcă sau coboară glasul în timpul vorbirii Si: inflexiune, intonație, tonalitate (3). 9 (Înv; îlav) Cu ~ Cu glas tare. 10 (Fam; îe) ~ul face muzica Se spune pentru a sublinia importanța felului în care se spune ceva. 11 (Înv; îe) A-și da ~ A-și da aere. 12 (Lin) Înălțime cu care se pronunță o silabă. 13 (Lin; înv) Accent (1). 14 (Lin; îvr) Mod de pronunțare specific unui anumit grai sau unei anumite limbi. 15 Felul în care se prezintă, în general, o scriere literară. 16 Notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva. 17 Nuanță a unei culori Si: tonalitate (7). 18 (Pct) Grad de luminozitate a unei culori. 19 (Tip) Cerneală pentru tipar de fond. 20 (Fam; îe) A schimba ~ul A-și schimba atitudinea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ton1 sm [At: CADE / Pl: ~i / E: fr thon] Pește de mare răpitor, înrudit cu pălămida, lung până la 4-5 m, cu greutatea de 500-600 kg Si: (îvr) pețudă (Thunnus thynnus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TON1, toni, s. m. Pește marin (rar în Marea Neagră) asemănător cu pălămida, dar mult mai mare (ajungînd pînă la cinci metri) (Thunnus thynnus).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TON s.m. Pește de mare, care se aseamănă cu pălămida. [< fr. thon, it. tonno, cf. gr. thunnon].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONIC, -Ă adj. 1. (Despre o vocală, o silabă) Pe care cade accentul. ◊ Accent tonic = accent muzical; (p. ext.) accent expirator sau de intensitate. 2. (Med.; și s.n.) (Substanță, medicament) care întărește organismul, reface forțele; întăritor. // (Și în forma toni-, tono-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „care fortifică”. [< fr. tonique, it. tonico, cf. gr. tonikos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONO- v. tonic (2) [în DN].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TON2 s. m. pește osos mare, comestibil, din familia scombride, din mările calde și temperate. (< fr. thon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
-TON3 elem. tono-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TONO-/TONI-, -TON, -TONIE elem. „tensiune, pulsație, presiune”; „inflexiune, accent”; „vigoare, fortificare”. (< fr. tono-, toni-, -tone, -tinie, cf. gr. tonos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TON1 ~i m. Pește marin răpitor, asemănător cu pălămida, de talie și greutate mare. /<fr. thon
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ton1 (pește) s. m., pl. toni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ton1 (pește) s. m., pl. toni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ton (pește) s. m., pl. toni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
TON, toni, s.m. (Iht.) În general, pește din fam. scombridae, din care fac parte și macroul și pălămida, pești caracterizați prin corp fusiform, comprimat lateral, foarte subțire înspre coadă, acoperit cu solzi mici, abia perceptibili. Tonii sunt scombride de talie mare care populează toate mările calde, în special Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Tonul din Mediterana (Thunnus thynnus) poate ajunge până la 2-3 m lungime, fiind unul dintre cei mai prețuiți pești de consum, alte specii de ton din zonele europene având, în general, sub 1 m lungime.
- sursa: DGE (2003)
- adăugată de gal
- acțiuni
recto tono (cuv. lat. „sunet drept”) (Greg.), lectură sau recitare rectilinie pe o singură notă [tenor (4)], fără inflexiuni. V. psalmodie.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
-TON „tensiune, inflexiune, accent”. ◊ gr. tonos „vigoare, tensiune” > fr. -tone, germ. -ton, it. -tono, engl. -tone > rom. -ton.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
-TONIC „întăritor, fortifiant, accentuat”. ◊ gr. tonikos „care întărește, întăritor” > fr. -tonique, it. -tonico, engl. -tonic, germ. -tonisch > rom. -tonic.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
TONO- „tensiune, pulsație, presiune, întindere”. ◊ gr. tonos „întindere, încordare” > fr. tono-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. tono-. □ ~graf (v. -graf), s. n., tonometru înregistrator; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu tonometric de înregistrare grafică a tensiunii intraoculare; ~liză (v. -liză), s. f., alterare a celulelor, determinată de variațiile osmotice ale mediului în care acestea se află; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Determinare a presiunii de vapori aparținînd unei soluții. 2. Măsurare a tensiunii arteriale, venoase sau oculare. 3. Procedeu utilizat la măsurarea presiunilor de vapori ai soluțiilor diluate ale unor substanțe nevolatile; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se determină presiunea sau tensiunea sîngelui; ~plast (v. -plast), s. n., membrană care desparte citoplasma de o vacuolă celulară; ~scop (v. -scop), s. n., aparat care măsoară presiunea arterei centrale a retinei; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare oftalmoscopică a pulsațiilor arteriale retiniene; ~taxie (v. -taxie), s. f., sensibilitate a vegetalelor la variațiile osmotice, ca reacție la schimbarea mediului înconjurător; ~trop (v. -trop), adj., relativ la tonusul muscular.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Ton, -a, -ea, -e, -i, -ie, -ița, -u V. Antonie I 3 a.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Țon/e, -ca, -i v. Stoia IV.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
toniverb
- 1. (Despre pești) A merge în grămadă. MDA2
etimologie:
- toană MDA2
ton, tonisubstantiv masculin
- 1. Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri (Thunnus thynnus). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- thon DEX '09 DEX '98 DN
tonoelement de compunere, prefix tonicelement de compunere, sufix
- 1. Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „care fortifică”. DN
etimologie:
- tonique DN