TEI, (1) tei, s. m., (2, rar) teie, s. n. 1. S. m. Arbore cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe sau albe-gălbui, puternic parfumate, melifere, întrebuințate în farmacie, și cu fructe achene (Tilia platyphyllos). ◊ Tei alb = arbore cu lemnul alb-roșiatic, ușor (Tilia tomentosa). Tei pucios = arbore înalt până la 20 m, ale cărui flori se folosesc în farmacie (Tilia cordata). 2. S. n. Fibră din scoarța de tei (1), folosită la legat și la fabricat sfori, frânghii, rogojini. ◊ Expr. A lega două-n tei = a reuși să adune ceva avere. A găsi tei de curmei = a găsi pretexte. – Lat. *tilium (= tilia).

TEI, tei, s.m. Denumire dată unor specii de arbori cu frunze mari, cu flori albe sau gălbui cu miros puternic, întrebuințate în medicină; fibră din scoarța acestor arbori din care se împletesc sfori, frânghii sau rogojini.

TEI¹ ~ m. 1) Arbore cu scoarța brăzdată mărunt, cu frunze mari, ovale, zimțate și cu flori albe-gălbui, aromate, dispuse în inflorescențe, utilizate în scopuri medicinale. 2) Lemnul acestui arbore. ◊ ~-alb (sau~-argintiu) tei cu lemnul alb-roșiatic, cu coroana deasă și cu frunze cenușii-argintii pe partea inferioară. [Monosilabic] /<lat. tilia

TEI² teie n. Fibră din coaja teiului, folosită ca material de împletit sau de legat (în viticultură și pomicultură). /<lat. tilia

tei (arbore) s. m., pl. tei, art. teii

tei (fibră) s. n., pl. teie

TEI s. (BOT.) tei pucios v. tei roșu; tei roșu (Tilia cardama) = tei pucios, tei roșu pădureț; tei roșu pădureț v. tei roșu.

TEI s. v. moș.

Tilia v. Pantelimon V C 4.

TILIA L., TEI, fam. Tiliaceae. Gen originar din regiunile temperate ale emisferei nordice, 30-50 specii de arbori cu scoarța mai întîi netedă, apoi cu adîncituri în lungul tulpinii, cu numeroase fibre, lujerii brusc îndoiți. Frunze simple, alterne, rotund-cordate, cu margini dentate și vîrf acut. Flori hermafrodite, de obicei pe tip 5 (numeroase stamine), dispuse în raceme pedunculate. Fruct, o achenă sferică cu 1-3 semințe, pe un peduncul lung, concrescut cu o aripă foliacee îngust-alungit-eliptică.

Tilia americana L. (syn. T. glabra Verit.). Specie care înflorește la începutul verii. Fiori mari, dispuse pînă la 15, în raceme pendente. Frunze lat-ovate, la bază cordate, pînă la 20 cm lungime, verzi-deschis, partea superioară cenușie-galbenă, glabre, dințate. Arbori de pînă la 40 m înălțime. Fructe sferice.

Tilia cordata Mill. (syn. T. parvifolia Ebrh; T. ulmifolia Scop.) « Tei cu frunză mică, Tei pucios ». Specie care înflorește vara. Flori mici, albe-gălbui, dispuse, cca 11, în racem, de obicei pendent, pedunculate. Frunze rotund-cordiforme, pînă la 6 cm lungime, cu vîrf acut, marginea dințată, pețiolate, glabre, pe partea inferioară glauce, cu smocuri de peri maro-închis la întretăierea nervurilor. Arbore, pînă la 30 m înălțime, coroană piramidală, scoarță gri-maro-închis, lujerii și mugurii maro-gălbui. Fruct, capsulă cu pereți moi, ușor comprimabili (puțin costată), de obicei alipit-păroasă.

Tilia platyphyllos Scop. (syn. T. grandifolia Ehrh.) « Tei cu frunză mare ». Specie care înflorește vara. Flori mari, verzi-gălbui, dispuse, pînă la 9, în corimb pendent, plăcut mirositoare. Frunze, de la cordat-rotunjite la ovate, pînă la 12 cm lungime, dințate, pe partea superioară glabre, verzi-închis, pe cea inferioară verzi-deschis, glabre sau cu fascicule albicioase de peri la intersecția nervurilor. Arbore, pînă la 40 m înălțime, coroană lat-ovată, lujerii și mugurii maro-închis-roșietici, puțin păroși sau glabrii, scoarță gri-deschis. Fruct, achenă tomentoasă, muchiată.

Tilia tomentosa Moench (syn. T. argentea Desf.; T. alba Ait.) « Tei alb, Tei argintiu ». Specie care înflorește vara-tîrziu. Flori galbene, foarte mirositoare și melifere, dispuse, cca 10, în corimbe pendente. Frunze cordiform-rotunjite, pînă la 10 cm lungime, dentate, vîrf acut, pe fața superioară verzi-închis, pe cea inferioară, alb-tomentoase, toamna galbene-aurii, pețiol alb, tomentos. Arbore,pînă la 30 m înălțime, coroană dens- și lat-piramidală. Lujerii alb-tomentoși. Scoarță cenușie. Fruct ovat, ascuțit, cu 5 coaste și 1-2 semințe.

Tilia x europaea L. (T. cordata x T. platyphyllos; syn. T. vulgaris Hayne; T. hollandica K. Koch). Specie hibridă care înflorește vara. Flori gălbui, parfumate, dispuse în cime, la vîrful unui peduncul lung. Frunze pubescente, pe partea inferioară verzi-deschis la întretăierea nervurilor, iar pe cea superioară verzi-închis, glabre, alterne, cordiforme, scurt-pețiolate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, coroană piramidală. Fruct rotunjit, pubescent, cu coaste.