2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Olanda f. numele regatului Țărilor-de-Jos, pe Marea Nordului cu 7½ mil. loc. și cu orașele capitale Amsterdam și Haga. Regiune șeasă, joasă și apărată de inundație prin diguri ridicate de harnicii săi locuitori. Țară bogată prin industria-i maritimă și coloniile prospere.

OLANDĂ s. f. Țesătură deasă și fină, făcută din fire de in de bună calitate, folosită la confecționarea lenjeriei de pat, de corp etc. – Din fr. hollande, it. olanda.

OLANDĂ s. f. Țesătură deasă și fină, făcută din fire de in de bună calitate, folosită la confecționarea lenjeriei de pat, de corp etc. – Din fr. hollande, it. olanda.

oland, ~ă smf, a [At: BARIȚIU, P. A. I 253 / Pl: ~nzi, ~e / E: drr Olanda] (Îvr) 1-4 Olandez (1-4).

olandă sf [At: DDRF / Pl: (rar) ~uri / E: fr hollande, it olanda] Pânză albă de in, de bună calitate, cu țesătura deasă și fină.

OLANDĂ s. f. Țesătură din fire de in, de obicei albă, de bună calitate, cu bătătură deasă și fină. Pantaloni albi și pantofi de olandă cu talpă elastică. C. PETRESCU, Î. I 12. Purta haine albe de olandă cu dunga neclintită. I. BOTEZ, ȘC. 111.

OLANDĂ s.f. Pînză de in fină și deasă. [Pl. -de. / cf. fr. hollande, it. ollanda].

OLANDĂ s. f. pânză de in fină și deasă, folosită la confecționarea lenjeriei. (< fr. hollande, it. olanda)

OLANDĂ ~uri f. 1) Țesătură fină și deasă de in, mai ales albă, din care se confecționează lenjerie. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. hollande, it. olanda

olandă f. pânză fină și foarte compactă (adusă la început din Olanda).

*olándă f., pl. e (d. Olanda, o țară). Pînză fină (de in orĭ de cînepă) foarte compactă din care se fac maĭ ales batiste și rufe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Olanda (regiune din Țările de Jos) s. propriu f., g.-d. Olandei

*Olanda (stat) s. propriu f., g.-d. Olandei

olandă (pânză) s. f., g.-d. art. olandei

olandă (pânză) s. f., g.-d. art. olandei

olandă s. f., g.-d. art. olandei

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

olandă s. f. – Țesătură fină. It. Olanda.Der. olandez, adj., din fr. hollandais, it. olandese.

Intrare: Olanda
Olanda
substantiv propriu (SP001FS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Olanda
plural
genitiv-dativ singular
  • Olandei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: olandă
olandă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olandă
  • olanda
plural
  • olande
  • olandele
genitiv-dativ singular
  • olande
  • olandei
plural
  • olande
  • olandelor
vocativ singular
plural
olandă1 (pl -uri) substantiv feminin
substantiv feminin (F36)
Surse flexiune: NODEX
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olandă
  • olanda
plural
  • olănduri
  • olăndurile
genitiv-dativ singular
  • olande
  • olandei
plural
  • olănduri
  • olăndurilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

olandă, olandesubstantiv feminin

  • 1. (la) singular Țesătură deasă și fină, făcută din fire de in de bună calitate, folosită la confecționarea lenjeriei de pat, de corp etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pantaloni albi și pantofi de olandă cu talpă elastică. C. PETRESCU, Î. I 12. DLRLC
    • format_quote Purta haine albe de olandă cu dunga neclintită. I. BOTEZ, ȘC. 111. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Varietăți ale unei astfel de țesături. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic