3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

-ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one].

-ON suf. 1. (fiz.) „corpuscul nucleonic”. 2. (biol.) „unitate funcțională”. (< fr. -on)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on)

Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ONU, Liviu (1917-2002, n. Lipova), filolog român. Prof. univ. la București. Contribuții în domeniul filologiei („Introducere în filologie. Orientări în tehnica cercetării științifice a limbii române”, în colab.; „Critica textuală și editarea literaturii vechi. Cu aplicații la cronicarii moldoveni”) și al istoriei limbii române literare („Istoria limbii române literare, de la origini până la începutul sec. al XIX-lea”, vol. I, în colab.). Ediții ale operelor cronicarilor moldoveni Gr. Ureche și Miron Costin.

Onu, -că, -cu v. Ioan II 7; III F 1.

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL AL O.N.U. v. Organizația Națiunilor Unite.

O.N.U. v. Organizația Națiunilor Unite.

Intrare: Onu
nume propriu (I3)
  • Onu
Intrare: O.N.U.
ONU
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • ONU
O.N.U. siglă
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • O.N.U.
onu siglă
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • onu
Intrare: on (s.n.)
on (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • on
  • onul
  • onu‑
plural
  • onuri
  • onurile
genitiv-dativ singular
  • on
  • onului
plural
  • onuri
  • onurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)