opțiuni

2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus.

nan2, nană smf [At: I. CR. IV, 212 / Pl: ~i, ~e / E: cf nanaș] (Mol) 1 Naș2 (1). 2 Nun (1).

nan1, nană smf [At: DRLU / Pl: ~i, ~e / E: lat nanus, -a, -um] (Înv; liv) Pitic.

NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus, -a.

NAN s.m. (Med.) Pitic. [Cf. it. nano, lat. nanus < gr. nanos].

NAN1 s. m. pitic. (< it. nano, lat. nanus)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nan s. m., pl. nani

nan (pitic, naș) s. m., pl. nani


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NAN s. v. liliputan, naș, pitic.

nan s. v. LILIPUTAN. NAȘ. PITIC.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nan, nani, s.m. – (înv.) Persoană de statură mică; pitic. – Lat. nanus, -a „pitic; cal mic” (DEX, MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Nanu, -ca, -ța, -l, -lescu v. Anania II 1, 10, 11.

NANU-MUSCEL, Ioan (1862-1938, n. Câmpulung), medic român. Prof. univ. la București. Contribuții în domeniile semiologiei, holerei, pneumoniei, febrei recurente („Clinici medicale”, în colab.).

Intrare: Nanu
nume propriu (I3)
  • Nanu
Intrare: nan (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nan
  • nanul
  • nanu‑
plural
  • nani
  • nanii
genitiv-dativ singular
  • nan
  • nanului
plural
  • nani
  • nanilor
vocativ singular
  • nanule
  • nane
plural
  • nanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nan, -ă nană

etimologie: