4 intrări

30 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

MOLDOVENÍ vb. v. moldoveniza.

Moldoveni pl. comună rurală în jud. Ialomița cu 2168 loc.

Moldoveni m. pl. 1. locuitori din Moldova; 2. nume ce-și dau țăranii români din Basarabia fostă rusească.

MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Moldova; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova ori la moldoveni; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.

MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din Moldova. – Moldovean + suf. -că.

MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.[1]

  1. În original, greșit: s. m. și f. Pentru forma de f. vezi cuv. moldoveancă, -e. LauraGellner

MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo. – Moldovean + suf. -că.

MOLDOVÁN, -Ă s. m. și f. v. moldovean.

MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni-e, s. m. și f. (Și în forma regională moldovan) Persoană care locuiește în Moldova ori este originară de acolo. Sadoveanu a notat cu multă precizie limba poporului, mai cu seamă pe aceea a moldovenilor. VIANU, A. P. 238. Inima ne-au rămas tot de moldovan. RUSSO, S. 13. Măi bădiță moldovene, Hai la maica de mă cere. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 408. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrancean. ALECSANDRI, P. P. ◊ (Adjectival) În capul mesei, între nobili și boieri moldoveni, Alexandrei sta drept pe un jilț mai înalt. SADOVEANU, O. VII 156. ◊ Compus: (în forma prescurtată moldo-) moldo-valah = romîn. Limba romînă sau moldo-valahă. KOGĂLNICEANU, S. 235.- Variantă: moldován, -ă s. m. și f.

MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie din Moldova sau originară de acolo.

moldoveán adj. m., s. m., pl. moldovéni; adj. f. moldoveánă, pl. moldovéne

moldoveáncă s. f., g.-d. art. moldovéncei; pl. moldovénce

moldoveán s. m., adj. m., pl. moldovéni; f. sg. moldoveánă, pl. moldovéne

moldoveáncă s. f., g.-d. art. moldovéncei; pl. moldovénce

MOLDOVEÁN s., adj. 1. s. (înv.) bogdan, moldav. 2. adj. v. moldovenesc.

MOLDOVEÁNĂ s. v. moldoveancă.

MOLDOVEÁNCĂ s. moldoveană.

moldoveán (moldovéni), s. m. – Locuitor din Moldova. – Var. (Mold.) moldovan, (ironic) șoldovean. De la Moldova.Der. moldoveancă, s. f.; moldovenesc, adj.; moldovenește, adv.; moldovenie, s. f. (dialectul moldovenesc); moldovenism, s. n. (particularitate lingvistică din Moldova; patriotism local moldovenesc).

MOLDOVEÁN1 ~eánă (~éni, ~éne) Care aparține Moldovei sau populației ei; din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean

MOLDOVEÁN2 ~eánă (~éni, ~éne) Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean

arată toate definițiile

Intrare: moldoveni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) moldoveni moldovenire moldovenit moldovenind singular plural
moldovenește moldoveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) moldovenesc (să) moldovenesc moldoveneam moldovenii moldovenisem
a II-a (tu) moldovenești (să) moldovenești moldoveneai moldoveniși moldoveniseși
a III-a (el, ea) moldovenește (să) moldovenească moldovenea moldoveni moldovenise
plural I (noi) moldovenim (să) moldovenim moldoveneam moldovenirăm moldoveniserăm, moldovenisem*
a II-a (voi) moldoveniți (să) moldoveniți moldoveneați moldovenirăți moldoveniserăți, moldoveniseți*
a III-a (ei, ele) moldovenesc (să) moldovenească moldoveneau moldoveni moldoveniseră
Intrare: moldovean (adj.)
moldovean1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular moldovean moldoveanul moldovea moldoveana
plural moldoveni moldovenii moldovene moldovenele
genitiv-dativ singular moldovean moldoveanului moldovene moldovenei
plural moldoveni moldovenilor moldovene moldovenelor
vocativ singular
plural
Intrare: Moldoveni
Moldoveni
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: moldovean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular moldovean moldoveanul
plural moldoveni moldovenii
genitiv-dativ singular moldovean moldoveanului
plural moldoveni moldovenilor
vocativ singular moldoveanule, moldovene
plural moldovenilor
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

moldovean moldoveană moldoveancă

  • 1. substantiv masculin admite vocativul Persoană originară sau locuitor din Moldova.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: bogdan moldav 4 exemple
    exemple
    • Sadoveanu a notat cu multă precizie limba poporului, mai cu seamă pe aceea a moldovenilor. VIANU, A. P. 238.
      surse: DLRLC
    • Inima ne-au rămas tot de moldovan. RUSSO, S. 13.
      surse: DLRLC
    • Măi bădiță moldovene, Hai la maica de mă cere. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 408.
      surse: DLRLC
    • Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrancean. ALECSANDRI, P. P.
      surse: DLRLC
  • 2. substantiv feminin admite vocativul Femeie care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova.
    surse: NODEX sinonime: moldoveancă
  • 3. adjectiv Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1.), privitor la Moldova ori la moldoveni.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: bogdănesc moldav moldovenesc un exemplu
    exemple
    • În capul mesei, între nobili și boieri moldoveni, Alexandrei sta drept pe un jilț mai înalt. SADOVEANU, O. VII 156.
      surse: DLRLC
  • 4. compus Moldo-valah = român
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Limba romînă sau moldo-valahă. KOGĂLNICEANU, S. 235.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Moldova (nume propriu) + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

moldoveancă moldovean moldovean moldoveană

  • 1. Femeie originară sau locuitoare din Moldova; moldoveană (2.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

etimologie:

  • Moldovean + sufix -că.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX