6 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIZA vb. tr. a efectua o liză. (< fr. lyser)

LI2, lize, s. f. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. – Et. nec.

LI2, lize, s. f. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. – Et. nec.

LI1, lize, s. f. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. – Din fr. lyse.

LI1, lize, s. f. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. – Din fr. lyse.

li1 sf [At: H X, 445 / Pl: ~ze / E: ger Liese] (Reg) Plantă ornamentală cu flori roșii sau roz, probabil mușcată (Pelargonium).

li4 [At: DEX / Pl: ~ze / E: nct] Cărucior cu două roți, folosit în fabrici și în întreprinderile poligrafice, pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie.

li2 sf [At: DEX / Pl: ~ze / E: fr lyse] 1 Fenomen de dezintegrare a elementelor organice, țesuturi, celule, microbi, sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. 2 Diminuare treptată a intensității simptomelor unei boli.

-li3 [At: DEX / E: fr -lyse, it -lisi] Element secund de compunere savantă cu sensurile: 1 Soluție. 2 Descompunere. 3 Separare. 4 Distrugere.

lizi2- [At: DN3 / E: fr lysis] Element prim de compunere savantă cu sensurile: 1 Dizolvare. 2 Disociere.

LI s.f. 1. Fenomenul de dezintegrare a elementelor organice (țesuturi, celule, microbi) sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. 2. Diminuarea treptată a intensității simptomelor unei boli. // -liză – element secund de compunere savantă, cu semnificația „soluție”, „descompunere”, „separare”, „distrugere”. [< fr. lyse, it. lisi, cf. gr. lysis – dizolvare].

LIZI- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „dizolvare”, „disociere”. [< fr. lysis].

LI1 s. f. 1. dezintegrare a elementelor organice (țesuturi, celule, microbi) sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. 2. diminuare treptată a intensității simptomelor unei boli. (< fr. lyse, gr. lysis)

LIZI-/LIZO-, -LI elem. „disociere, dizolvare, disoluție”. (< fr. lysi-, lyso-, – lyse, cf. gr. lysis)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

liza vb., ind. prez. 3 sg. lizea

li (reg.) s. f., g.-d. art. lizei; pl. lize

li s. f., g.-d. art. lizei; pl. lize

li (dezintegrare; cărucior) s. f., g.-d. art. lizei; pl. lize

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-LIZĂ „dizolvare, distrugere”. ◊ gr. lysis „descompunere, dizolvare” > fr. -lyse, germ. id., engl. id. > rom. -liză.

LIZI- (LISI-) „disociere, disoluție”. ◊ gr. lysis, „desfacere, disociere” > fr. lysi-, germ. id., engl. id. rom. lizi- și lisi-.~gen (v. -gen1), adj., 1. adj., Care produce o disociere sau o distrugere a celulelor. 2. adj., (Despre o pungă sau lacună) Rezultat prin lichefierea celulelor secretoare din zona centrală; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se măsoară cantitatea de apă de ploaie infiltrată în sol.

LIZO- (LISO-) „distrugere, descompunere”. ◊ gr. lysis „desfacere, disoluție” > fr. lyso-, germ. id. engl. id. > rom. lizo- și liso-.~genie (v. -genie1), s. f., 1. Însușire a unor bacterii de a purta profag, pe cromozom și de a elibera bacteriofagi. 2. Relație dintre un virus și bacteria-gazdă; ~tipie (v. -tipie), s. f., identificare și clasificare a bacteriilor în funcție de sensibilitatea lor în raport cu un bacteriofag; ~zimă (v. -zim), s. f., enzimă cristalizabilă, prezentă în țesuturile animale, cu proprietăți bacteriolitice; ~zomi (v. -zom), s. m. pl., particule granulare sau veziculare, prezente în secrețiile țesuturilor mamiferelor, eu proprietăți bacteriolitice.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Liza
nume propriu (I3)
  • Liza
Intrare: liza
verb (VT201)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • liza
  • lizare
  • lizat
  • lizatu‑
  • lizând
  • lizându‑
singular plural
  • lizea
  • lizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lizez
(să)
  • lizez
  • lizam
  • lizai
  • lizasem
a II-a (tu)
  • lizezi
(să)
  • lizezi
  • lizai
  • lizași
  • lizaseși
a III-a (el, ea)
  • lizea
(să)
  • lizeze
  • liza
  • liză
  • lizase
plural I (noi)
  • lizăm
(să)
  • lizăm
  • lizam
  • lizarăm
  • lizaserăm
  • lizasem
a II-a (voi)
  • lizați
(să)
  • lizați
  • lizați
  • lizarăți
  • lizaserăți
  • lizaseți
a III-a (ei, ele)
  • lizea
(să)
  • lizeze
  • lizau
  • liza
  • lizaseră
Intrare: liză (cărucior)
liză1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • li
  • liza
plural
  • lize
  • lizele
genitiv-dativ singular
  • lize
  • lizei
plural
  • lize
  • lizelor
vocativ singular
plural
Intrare: liză (dezintegrare)
liză1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • li
  • liza
plural
  • lize
  • lizele
genitiv-dativ singular
  • lize
  • lizei
plural
  • lize
  • lizelor
vocativ singular
plural
Intrare: liză (plantă)
liză1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • li
  • liza
plural
  • lize
  • lizele
genitiv-dativ singular
  • lize
  • lizei
plural
  • lize
  • lizelor
vocativ singular
plural
Intrare: liză (suf.)
liză2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • li
invariabil (I1)
  • lizi
lisi
prefix (I7-P)
  • lisi
prefix (I7-P)
Surse flexiune: MDN '08
  • lizo
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

liza, lizezverb

  • 1. A efectua o liză. MDN '00
etimologie:

li, lizesubstantiv feminin

  • 1. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. DEX '09
etimologie:

li, lizesubstantiv feminin

  • 1. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Diminuarea treptată a intensității simptomelor unei boli. DN
etimologie:

li, lizesubstantiv feminin

  • 1. regional Plantă ornamentală cu flori roșii sau roz, probabil mușcată (Pelargonium). MDA2
etimologie:

lielement de compunere, sufix

  • 1. Element de compunere savantă, cu semnificația „soluție”, „descompunere”, „separare”, „distrugere”. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.